Cine a fost Nicolae Mischie: Profesorul  de istorie care a facut istorie

Familia lui Nicolae Mischie, fostul președinte al Consiliului Județean Gorj, care a murit duminică la vârsta de 73 de ani, a dat publicității un comunicat de presă cu un bilanț al lucrurilor bune făcute de acesta în timpul în care a condus județul.

Profesorul  de istorie care a facut istorie. Nicolae Mischie - realizarile unui om politic gorjean

Nicolae Mischie a fost un profesor gorjean cunoscut pentru activitatea sa didactica si politica. Dupa o perioada de 26 de ani de predare efectiva la catedra, revolutia din anul 1989 l-a determinat pe Nicolae Mischie sa se implice activ in viata politica, devenind deputat de Gorj (in mandatele 1990-1992, 1992-1996) si ulterior Presedinte al Consiliului Judetean Gorj (in mandatele 1996-2000, 2000-2004). A fost membru al Congresului Puterilor Locale si Regionale din cadrul Consiliului Europei la Strasbourg in legislaturile 1996-1998 si 1998-2000. In anul 2000 a fost ales Senator de Gorj, insa a renuntat la mandatul de Senator in favoarea functiei de Presedinte al Consiliului Judetean Gorj, fiind mai mult legat de perspectivele si destinul judetului sau.
Prin realizarile sale pe plan politic, economic si academice, Nicolae Mischie a contribuit la progresul economic, social si cultural al judetului Gorj, propulsandu-l, dupa cum reflecta indicatorii de performanta, de pe ultimele locuri din tara, in randul celor mai performante judete din Romania (pentru multi dintre indicatori obtinand chiar locul I). Imediat dupa revolutia din anul 1989, Nicolae Mischie a devenit unul din fondatorii organizatiei Partidului Social Democrat in Gorj, pe care a dezvoltat-o de la un nucleu initial de 11 membri pana la 29 000 de membri de partid in anul 2004.
Nicolae Mischie ramane o personalitate marcanta la nivelul judetului Gorj si al Romaniei.
Acestea sunt o parte dintre realizarile omului politic Nicolae Mischie:

 

REALIZARI IN CALITATE DE DEPUTAT
–  A înfiinţat Universitatea „Constantin Brâncuşi”, transformând Gorjul şi municipiul Târgu Jiu într-un centru universitar unde învaţă la ei acasă peste 7.000 de studenţi şi unde îşi desfăşoară activitatea de cercetare ştiinţifică un corp academic numeros, peste 170 de doctori în ştiinţe şi cercetători;

– A realizat transferul Complexului Debarcader la Universitatea „Constantin Brâncuşi”, oferind studenţilor condiţii optime pentru studiu, masă şi cazare;

– A iniţiat proiectul de lege privind retrocedarea pădurilor tuturor cetăţenilor Romaniei;

– A iniţiat primele contacte parlamentare între Camera Deputaţilor din Romania şi Parlamentul Republicii Moldova, participand la realizarea celor trei « Poduri de Flori » peste Prut şi asigurând peste 8.500 de burse pentru elevii şi studenţii din Basarabia;

– A înfiinţat Şcoala Militară de Subofiţeri de Jandarmi „Grigore Alexandru Ghica”, cu sediul în localitatea Bumbeşti–Jiu, judeţul Gorj

– A obţinut în calitate de deputat şi secretar al Comisiei Parlamentare pentru învăţământ, Ştiinţă, Tineret şi Sport din Camera Deputaţilor, creşterea P.I.B. pentru cadrele didactice de la 2,8% la 4%, ceea ce s-a concretizat şi în creşterea salariilor acestora. A iniţiat primele contacte parlamentare între Camera Deputaţilor din România şi Parlamentul Republicii Moldova, participând la realizarea celor trei « Poduri de Flori » peste Prut şi asigurând peste 8.500 de burse pentru elevii şi studenţii din Basarabia; în calitate de secretar al comisiei mai sus amintite.

REALIZARI IN CALITATE DE PRESEDINTE AL CONSILIULUI JUDETEAN GORJ
– Sub coordonarea lui NM s-au făcut lucrări de introducere a apei curente, a gazelor naturale şi lucrări de reabilitare a drumurilor în peste 40 de localităţi din Gorj;

– A obţinut fondurile necesare pentru modernizarea liceelor din Târgu-Jiu, Motru, Mătăsari, Novaci, Peştişani şi Târgu Cărbuneşti,introducând clasele cu predare în limbi străine, dezvoltând învăţământul pedagogic, sanitar şi sanitar postliceal particular, asigurând totodată baza materială multor internate de liceu sau cantine şcolare;

– S-a preocupat de dotarea spitalelor din judeţ, renovarea clădirilor, înnoirea parcurilor auto sanitare; obţinerea aprobărilor şi a aparaturii necesare pentru înfiinţarea secţiei de hemodializă;

– A reusit sa obtina fondurile necesare pentru construirea a peste 524 de apartamente şi de garsoniere pentru tineri, în municipiile Târgu-Jiu, Motru şi în oraşele Rovinari şi Târgu-Cărbuneşti prin intermediul filialei Agenţiei Naţionale a Locuinţelor (A.N.L.) din Gorj;

– S-a implicat responsabil în obţinerea fondurilor necesare pentru reconstruirea şi dotarea Teatrului Dramatic „Elvira Godeanu”;

– A acţionat pentru reorganizarea Muzeului de Artă, prin mutarea din localul Colegiului Naţional „Virgil Madgearu” în Parcul Brâncuşi, aducând fondurile necesare pentru transformarea acestui liceu într-o citadelă a învăţământului economic gorjenesc;

– A obtinut fonduri pentru reconsolidarea Coloanei Infinite si a Ansamblului Brancusian si a supervizat procesul pana la finalizare;

– A stimulat potentialul turistic al judetului Gorj prin initierea programului „Dezvoltarea zonei turistice Gorj„, finantat cu ajutorul fondurilor PHARE, cu ajutorul fondurilor guvernamentale si din contributie proprie;

– A acţionat permanent pentru păstrarea tradiţiilor folclorice gorjeneşti salvând şi dezvoltând Ansamblul Profesionist „Doina Gorjului”, cel mai bun ansamblu folcloric din ţară, reuşind să organizeze primul Festival International de Folclor;

– S-a angajat să construiască în judeţul Gorj 14 săli de sport;

– Printre preocupările permanente s-a materializat şi bunăstarea gorjenilor de la sate, prin cele peste 36 de proiecte SAPARD pentru care s-a obţinut deja finanţarea;

– S-a implicat responsabil în obţinerea fondurilor necesare pentru reconstruirea şi dotarea Teatrului Dramatic „Elvira Godeanu”;

– A acţionat pentru reorganizarea Muzeului de Artă, prin mutarea din localul Colegiului Naţional „Virgil Madgearu” în Parcul Brâncuşi, aducând fondurile necesare pentru transformarea acestui liceu într-o citadelă a învăţământului economic gorjenesc;

– A sprijinit procesul de modernizare şi dotare a taberelor şcolare precum şi instituţiile de cult, bisericile şi mănăstirile din Gorj.

INDICATORII DE PERFORMANTA AI JUD. GORJ IN PERIOADA 1996-2004
La sfarsitul mandatului lui Nicolae Mischie, conform indicatorilor de performanta publicati de catre Ministerul Administratiei Publice, judetul Gorj a ajuns de pe ultimele locuri din tara in primele trei locuri, fiind una dintre cele mai prospere judete ale Romaniei.

● La indicatorul „Atragerea de fonduri externe pentru domeniul drumurilor şi podurilor judeţene”, în anul 2004, judeţul Gorj ocupa poziţia nr. 1, în clasament, alături de judeţele: Bihor, Buzău, Caraş-Severin, Iaşi şi Prahova, situate pe aceiaşi poziţie, lăsând în urma sa 35 de judeţe, din cele 41 de judeţe ale României, fiind primul judeţ din Oltenia şi Muntenia la un loc, urmat de Prahova, depăşind judeţe mari, cu reprezentanţi numeroşi, în administraţia centrală, respectiv Guvern şi Parlament, precum judeţele: Bacău, Dâmboviţa, Sibiu, Argeş, Dolj, Arad, Galaţi, Suceava, Vaslui, Hunedoara, Timişoara, Braşov, Vrancea, Constanţa, Botoşani, Ialomiţa şi Satu Mare. (Pagina 24).

● La indicatorul de performanta „Atragerea de fonduri externe pentru domeniul protecţiei copilului, în anul 2004”, judetul Gorj se situează pe poziţia 1, în clasament, împreună însă cu mai multe judeţe (28), depăşind substanţial judeţe precum: Dolj, Ilfov, Constanţa, Arad, Teleorman, Alba Iulia, Caraş-Severin, Harghita şi Neamţ, situate pe poziţia 30 sau 41, cum este cazul judeţului Ilfov. (Pagina 25).

● La indicatorul de performanţă „Drumuri si poduri”: Elaborarea de către Consiliul Judeţean a unei strategii de dezvoltare pentru zona drumurilor şi podurilor judeţene pentru anul 2003 (d.j.p.f.1) (Pagina 81), din studiul „Măsura performanţei Consiliilor Judeţene din România, judeţul Gorj este situat în clasament, pe poziţia 1, alături de judeţe precum Argeş, Arad, Tulcea şi altele, în timp ce alte judeţe, precum: Bacău, Dâmboviţa, Galaţi, Giurgiu, Mehedinţi, Vrancea, Hunedoara şi altele, ocupă poziţia 21 sau judeţe precum: Constanţa, Buzău şi Bihor, ocupă poziţia 41, din 41 de judeţe ale ţării.

● La indicatorul de performanţă intitulat: „Ponderea drumurilor judeţene modernizate în totalul reţelei de drumuri judeţene pentru anul 2003 (d.j.p.f.2)’, judeţul Gorj ocupă poziţia 3 în clasament, după judeţele Olt şi Satu-Mare, situate pe poziţia 1 şi 2, înregistrând o valoare procentuală de 35,76%, faţă de celelalte 38 de judeţe, lăsate la distanţe foarte mari, precum judeţul Cluj, cu o valoare procentuală de 17,14% (locul 13), Sibiu (locul 21), cu o valoare procentuală de 12,51%, Dolj (locul 25), cu 10,55%, Galaţi (locul 31), Constanţa (locul 35), Alba, Mureş şi Tulcea, respectiv locurile 38, 39 şi 40, cu valori procentuale între 2,36% şi 2,59% sau Buzău, pe locul 41, cu 0,00% valori procentuale.

● La indicatorul: „Ponderea drumurilor judeţene de pământ în totalul reţelei de drumuri judeţene pentru anul 2003 (d.j.p.f.3), Gorjul se situează pe poziţia 6, fiind depăşit doar de judeţele Bihor, Brăila, Covasna, Caraş-Severin şi Neamţ, cu o valoare procentuală de 1,50%, lăsând în urmă 35 de judeţe, precum Argeş, Alba, Mehedinţi (20, 21, 22), cu valori procentuale de la 5-5,44% sau judeţe precum Hunedoara, Harghita, Vaslui, Călăraşi şi Iaşi, situate pe poziţiile 37, 38, 39, 40 şi 41 cu valori procentuale cuprinse între 15,42% şi 22,90%.

● La indicatorul denumit: „Costul mediu al lucrărilor de întreţinere pentru drumurile de munte, pentru anul 2003 (d.j.p.t.12), judeţul Gorj, se situează pe poziţia 6, fiind depăşit de judeţele Bacău, Neamţ, Arad, Vâlcea şi Cluj, care au înregistrat un cost mediu sub cel de 6,46 mii RON/km, dar Gorjul stă incomparabil mai bine la acest capitol, decât celorlalte 35 de judeţe, în faţa căruia s-au clasat, judeţe ce au înregistrat costuri medii de întreţinere ce variază de la 14 mii RON/km, înregistrat la Buzău sau 33,39 mii RON/km, înregistraţi la Caraş-Severin, până la 158 mii RON/km, înregistraţi de Vrancea sau 200 mii RON/km, înregistraţi ca şi cost mediu al lucrărilor de întreţinere de către judeţele Alba, Maramureş şi celelalte nemonitorizate.

● La indicatorul „Costul mediu al lucrărilor de modernizare pentru drumurile de deal, pentru anul 2003″ (d.j.p.f.14), Gorjul se situează pe poziţia 9, din cele 41 de judeţe ale României, fiind depăşit de judeţele Caraş-Severin, Dâmboviţa, Vâlcea, Mureş, Prahova, Neamţ şi Iaşi, care au reuşit să realizeze un cost mediu de realizare a lucrărilor de modernizare sub 403,976 mii RON/km (costul atins de Gorj), dar depăşind celelalte 33 de judeţe, care au înregistrat costuri medii de modernizare a lucrărilor deosebit de mari, spre exemplu judeţele: Alba şi Suceava = 500 mii RON/km, Arad = 542,8 mii RON/km, Bacău = 640 mii RON/km, Vaslui = 800 mii RON/km sau Bistriţa Năsăud = 900,99 mii RON/km.

● Pentru indicativul de performanţe „Atragerea de fonduri externe, de către Consiliul Judeţean, pentru domeniul drumurilor şi podurilor judeţene, pentru anul 2003” (d.j.p.f.17), judeţul Gorj, se situeaza pe poziţia 1, împreună cu judeţele Caraş-Severin, Covasna şi Iaşi, depăşind judeţe ca: Bacău, Dâmboviţa, Ilfov, Sibiu, Timiş, Vrancea sau Vâlcea, situate pe poziţia 5 sau judeţe ca: Alba, Arad, Argeş, Constanţa, Hunedoara, Olt, Prahova, Suceava, situate pe ultimul loc, 41.

OBIECTIVE PROPUSE 2004-2008
Obiective ale lui NM, declarate public, care erau prevazute in strategia judetului Gorj in anul 2004, inainte sa se autosuspende din viata politica:

● Construirea unui aeroport la Targu-Jiu, aeroport pentru care au fost facute toate studiile si demersurile necesare, dovada fiind machetele realizate de Centrul de Inventica Bucuresti, din dispozitia lui Nicolae Mischie, fost Presedinte al Consiliului Judetean Gorj. Acest aeroport era considerat ca fiind imperativ necesar pentru dezvoltarea Gorjului si pentru punerea in valoare a operelor lui Constantin Brancusi (descarca planuri aici);

● Acreditarea tuturor Facultatilor din cadrul Universitatii « Constantin Brancusi »;

● Infiintarea Facultatii de Medicina si a Facultatilor de Istorie-Arhivistica si Filologie – Limbi straine ;

● Infiintarea Muzeului de Istorie a Medicinei ;

● Programe nationale si judetene pentru strangerea si valorificarea fructelor de padure, asigurand prelucrarea lor in centre moderne la nivelul judetului Gorj, urmarindu-se astfel crearea unor noi locuri de munca ;

● Instituirea unui program concret de stimulare a dezvoltarii apiculturii in regim ecologic, oferind sprijin pentru apicultori si acces mai mare la programe cu fonduri nerambursabile ;

● Construirea cu fonduri externe pe baza de proiecte a unui lant de centrale eoliene in zonele Novaci-Bumbesti Jiu, Valcea, Valea Sohodolului, Tismana si Pades ;

● Obtinerea de fonduri UNESCO pentru constituirea unei sali pentru congrese internationale, eventual denumita « Constantin Brancusi »

● Programe pentru revitalizarea agriculturii eco, a pomiculturii si a zootehniei in judetul Gorj, sprijin pentru valorificarea si prelucrarea produselor proprii ;

● Dezvoltarea turismului incat sa devina o industrie, o sursa de venituri sigure pentru gorjeni, modalitate de creare de noi locuri de munca ;

● Impulsionarea procesului de realizare a acumularii de apa Tismana aval II, proiect finalizat pe hartie din initiativa lui Nicolae Mischie, dar nefinantat pana la ora actuala.

● Modernizarea intregului sistem de invatamant general si preuniversitar, prin adaptarea sa la standardele europene, dotarea tuturor scolilor din judet cu calculatoare, pe baza unor programe educationale intocmite si largirea schimburilor si legaturilor din acest domeniu cu mai multe state din Europa, Asia si America.

● Accentuarea colaborarii localitatilor gorjene cu alte localitati (exemplu colaborare a comunelor Sambotin si Godinesti cu comune din Japonia si Belgia de tipul « infratire administrativ-teritoriala ») ;

● Crearea unei sectii de invatamant superior teologic ;

● Mediatizarea programelor nerambursabile in vederea dezvoltarii de intreprinderi mici si mijlocii, care sa aiba piata de desfacere nu doar locala, ci si internationala ;

● Obtinerea de finantari in vederea crearii unui sistem de hoteluri, care sa permita valorificarea frumusetilor, naturii si atragerea de turisti straini ;

● Sustinerea procesului de dezvoltare a exploatarii carbunelui, petrolului, sticlariei, productiei de mobila, cauciuc, constructiilor de masini, utilaje miniere si materiale de constructii, marmura si travertin si forta apelor din Gorj ;

PREMII SI DISTINCTII (CA ISTORIC):
● Premii pentru cercetare ştiinţifică oferite de Societatea Naţională de Ştiinţe Istorice şi de Institutul de Istorie al Academiei Romane

● 2001 | Premiul „Nicolae lorga” pentru cercetare istorica – acordat de Institutul „Nicolae Iorga”, din cadrul Academiei Romane  ;

● 2002 | Premiul „Constantin C. Giurescu”  pentru cercetare istorica;

● 2003 | Premiul „Alexandru D Xenopol” pentru cercetare istorica;

● 2004 | Decorat cu Ordinul « Cuv. Paisie Velicicovschi », gradul II, acordat de Mitropolia Chisinau si a intregii Moldove, pentru apararea credintei ortodoxe si ajutorarea elevilor si studentilor din Basarabia.

PREMII SI DISTINCTII (CA OM POLITIC):
● 1997 | Titlul „Gorjeanul Anului”| Consiliul Judetean Gorj

● 1998 |  „Gorjeanul anului”

● 1998 | Titlul „Presedinte de Onoare” | Asociatia „Cultul Eroilor”

● 2000 | Diploma de Onoare pentru aportul de exceptie in plan cultural

● Cetăţean de onoare al judeţului Gorj

● Cetăţean de onoare al orasului Motru si al comunelor Hurezani,  Balteni, Vladimiri, Cîlnic, Băleşti, Padeş, Balesti, Leleşti, Albeni, Runcu, etc.

MEMBRU IN ASOCIATII PROFESIONALE SI STIINTIFICE
● Preşedinte de onoare al Filialei Gorj a Societăţii  Nationale de Ştiinţe Istorice

● Preşedinte de onoare al Societăţii Invăţătorimii Gorjene

● Membru de onoare a societăţii Academice Mihai Eminescu – Floreşti Gorj

● Membru al Biroului Executiv al Societăţii Naţionale de Ştiinţe Istorice

● Membru Fondator al Institutului National de Romanistică Bucureşti

● Membru fondator al Ligii Romanilor de Pretutindeni

● Membru al Academiei Romano-Americane, A.R.A. – Montreal, Canada

● Membru Fondator al Institutului Fobac

● Preşedinte al Fundaţiei Pompiliu Marcea Tg-Jiu

● Preşedinte al Fundaţiei „Gorjul Istoric şi pitoresc”

● 1996-2004 | Membru al Congresului Puterilor Locale si Regionale, din cadrul Consiliului Europei – Franta, Strasbourg

● Director al revistei „Rhabon” – revista a Filialei Gorjene a Societatii Nationale de Stiinte Istorice

● 2003 | Presedinte de Onoare al Congresului al 28-lea al Academiei Romano-Americane, desfasurat la Universitatea Constantin Brancusi, Tg-Jiu

PARTICIPARI LA REUNIUNI INTERNATIONALE
1992 | „Posibilitati si certitudini ale procesului de unificare. Intrunire cu participare parlamentara” -Chisinau, Republica Moldova

1993 | „Invatamantul Waldorf, o realitate prezenta in invatamantul romanesc” – Frankfurt, Germania

1993 | „Legea invatamantului – cadrul al restructurarii invatamantului romanesc” – Boston, SUA

1994 | „Problemele tineretului si integrarea lor sociala” – Budapesta, Ungaria

1997 | „Desfasurarea lucrarilor Congresului Puterilor Locale si Regionale. Dezbaterea si aprobarea Chartei Puterilor Locale si Regionale din Europa” – Strasbourg, Franta

1997 | „Drepturile cetatenesti si cetatenia” – Paris, Franta

1997 | „Cursuri de perfectionare in domeniul administratiei publice locale” – Copenhaga, Danemarca | Helsinki, Finlanda | Sinaia, Romania | Grecia

1998 | „Informatizarea societatii in zonele locale si regionale ale Europei” – simpozion organizat de Consiliul Europei – Helsinki, Finlanda

1998 | Programul conferintei consultative interguvernamentale privind proiectul conventiei europene,  „Projet de convention européen du paysage.” – Florenta, Italia

1998 | Conferinta Regionala a Mediteranei si Marii Negre, Israel;

1999 | „Euroregiunile si dezvoltarea regionala. Intrunire a Congresului Puterilor Locale si Regionale din cadrul Consiliului Europei” – Timisoara, Romania

2000 | „Zonele defavorizate din Gorj – oportunitati pentru investitori straini” – Tokyo, Japonia | Seoul, Coreea de Sud| Singapore, China

2003 | Congresul al 28-lea al Academiei Romano-Americane desfasurat la Universitatea „Constantin Brancusi” – Tg-jiu, jud. Gorj

2004 | Congresul al 29-lea al Academiei Romano-Americane desfasurat la Bochum, Germania

2005 | Congresul al 30-lea al Academiei Romano-Americane din Montreal-Canada, desfasurat la Chisinau, Republica Moldova

 

Monografii şi cărţi de specialitate publicate:

● „Grigore Iunian si epoca sa” | 1999

● „Harta turistica a judetului Gorj”  | 1999

● „Eclipsa” | 1999

● „Viaţa şi activitatea lui Grigore Iunian” |1999

● „Vasile Lascăr – reformator in administraţia de stat” | Editura Clussium | 2000 | Cluj

● „Institutiile judetene ale administratiei de stat – Prefectura si Consiliul Judetean Gorj” | 2000

● „Personalităţi gorjene de-a lungul istoriei” | Editura Fundatiei Premiile Flacara | Bucuresti | 2000

● „Judetul Gorj” – album monografic | 2000

● Viaţa culturală din România în perioada 1900 – 1910

● Istoricul Prefecturii şi al Consiliului judeţean Gorj

● Istoria statului şi dreptului românesc

● „Judetul Gorj – album monografic” | Editura Fundatia Constantin Brancusi |Tg-Jiu | 2000

● „Cronicari munteni si moldoveni despre Transilvania” | Editura Fundatiei Constantin Brancusi | 2000 | Tg-Jiu

● „Grigore Iunian – aparator al regimului democratic din Romania” | Editura Fundatiei Constantin Brancusi | Tg-Jiu | 2000

● „Istoria romanilor – Teste – examenul de capacitate” | 2000

● „Istoria romanilor – Teste – examenul de bacalaureat” | 2001

● „Istoria statului si dreptului romanesc”  | 2001

● „Harta – municipiului Targu-Jiu” | 2001

● „Obştea sătească în judeţul Gorj” | 2002

● „Familii şi neamuri boiereşti în judeţul Gorj” | 2002

● „Ghidul Judetului Gorj” | 2002

● „Album didactic” | 2003

● „Monumente antice si medievale – joc didactic” | 2003

● „Gorjul Cultural 1890-1910” | 2003

● Meşteşuguri  traditionale şi meşteşugari gorjeni | Editura Rhabon | 2003

● „Monografia comunei Godinesti” | 2003

Dintre lucrările publicate în reviste de specialitate sau sustinute la conferinte organizate de Ministerul Invatamantului si Ministerul Culturii, peste 120 de articole care vizeaza puncte de vedere, atitudini, luari de pozitie fata de anumite evenimente din viata politica romaneasca au fost prezentate de Nicolae Mischie,  dintre care:

● „Istoria Transilvaniei oglindită în operele cronicarilor munteni şi moldoveni”

● „Ferdinand I – rege al Romaniei” –  revista de istorie editată de „Societatea naţională de Istorie” – Bucureşti, România

● 1974 | „Creatia artistica a poporului roman – element definitoriu al perenitatii poporului nostru in spatiul romanesc”

● 1982 | „Istoria – disciplina cu un profund caracter formativ” |

● 1982 | „Marturii in unele scrieri si documente despre Tudor Vladimirescu si Revolutia de la 1821” – Litua | Studii si cercetari | Tg-Jiu | 149-171

● 1991 | „Statornicie” – articol publicat in volumul „Din trunchiul unic” – Bucuresti

● 1992 | „Ioan D. Isac – dascal, ziarist si parlamentar gorjean” |

● 1993 | „Grigore Iunian in viziunea lui Tudor Arghezi”

● 1993 | „Perioada de tranzitie si necesitatea reformarii invatamantului romanesc”

● 1997 | „Grigore Iunian, aparator al regimului democrat din Romania” – Litua | Studii si cercetari |Tg-Jiu | 199-223

● 1997 | „Grigore Iunian -ministru” – Litua | Studii si cercetari |Tg-Jiu | p. 273 -286

● 1998 | „Conservatorismul si modernitatea, la sfarsitul sec. XIX si inceputul sec. XX” – Bucuresti | 1998

● 2003 | « Contributia lui Grigore Iunian la activitatea Parlamentului Roman intre razboaie » – Congresul ARA, Tg-Jiu

● 2003 | „Contributia revistelor si ziarelor gorjenesti la dezvoltarea activitatilor culturale” – Congresul ARA, Tg-Jiu

● „Buzestii- familie boiereasca reprezentativa pentru Gorj, Oltenia si Tara Romaneasca”

● 2004 | „Senatorul Schileru D. Aristica” – Tg-Jiu

● 2004 | „Primarul Baniei – Negrescu Constantin” – Craiova

● 2004 | „Sculptorul Constantin Brancusi si pictorul Iosif Kebar – artizani ai bisericii „Sfintii Apostoli” din Targu-Jiu”

Participarea la dezbateri si prezentarea de lucrari de specialitate in cadrul conferintelor internationale :

● Congresul Academiei Româno – Americane (ARA) de la Tg-Jiu, Romania si de la Chisinau, Republica Moldova ;

● Expoziţia de artă de la Horn – Austria 10-11 aprilie 2007 – tema „Milita Pătraşcu şi mentorul ei Constantin Brâncuşi” ;

● Congresul ARA de la Bochum, Germania;

Experienţa manageriala:

● Director adjunct la Liceul Pedagogic Tg-Jiu

● Deputat în Parlamentul României – legislatura 1990 – 1992, 1992 – 1996

● Secretar al Comisiei Parlamentare pentru învăţământ Ştiinţă Tineret şi Sport

● Preşedinte al Consiliului Judeţean Gorj 1996 – 2000 şi 2000 – 2004

● Senator în Parlamentul României în anul 2002

 

DATE PERSONALE /  VIATA DE FAMILIE
Nicolae Mischie s-a nascut pe 2 martie 1945 in satul Godinesti, din judetul Gorj, fiind fiul lui Alexandru si al Mariei Mischie. A fost cel mai mic dintre cei 15 frati. A copilarit si a absolvit scoala generala in comuna natala Godinesti, judetul Gorj, dupa care a urmat cursurile Scolii Pedagogice din Bucuresti in perioada anilor 1959-1965, ramanand insa legat spiritual de comunitatea sa natala.

Crescand in sanul unei familii modeste, pierzand tatal la o varsta frageda, alaturi de fratii sai, Nicolae Mischie a invatat sa respecte si sa pretuiasca familia.

In anul 1976, Nicolae s-a casatorit cu medicul Sanda (Pirvutoiu), punand bazele unei familii respectate in comunitate. Dincolo de implinirile si dificultatile pe care le-au depasit impreuna, timp de 39 de ani, familia Mischie a reusit sa isi mentina echilibrul, armonia si decenta. Sotia sa, Sanda Mischie, este medic primar de medicina interna, doctor in stiinte medicale, sefa sectiei Medicala I la Spitalul de Urgente Targu-Jiu. Impreuna au doi copii - Alexandru (medic cardiolog) si Ioana (cineast).

 CARIERA POLITICA
1990 – inscriere in FSN

1990 – 1992 Deputat FSN in Camera Deputatilor din Parlamentul Romaniei. A detinut functia de Secretar al Comisiei Permanente pentru Invatamant, Stiinta, Tineret si Sport

1991 – membru PDSR (succesorul FSN)

1992 – 1996 – Deputat PDSR in Camera Deputatilor. A detinut functia de Secretar al Comisiei Permanente pentru Invatamant, Stiinta, Tineret si Sport

1996 – 2004 – Presedinte al Consiliului Judetean Gorj din partea PSD

2000 – Senator PSD (a renuntat la aceasta functie in favoare functiei de Presedinte al Consiliului Judetean Gorj)

Dupa 25 de ani de cariera didactica, in 1990, Nicolae Mischie a decis sa se implice activ in viata politica. Astfel, Nicolae Mischie devine unul dintre fondatorii esentiali ai organizatiei PSD Gorj, fiind cel care a contribuit la infiintarea si extinderea organizatiei de la un nucleu initial de 11 membri la 29 000 de membri activi in anul 2004.

In anul 1990, Nicolae Mischie este ales Deputat in Parlamentul Romaniei (1990-1996).

Din anul 1996 a fost ales Presedinte al Consiliului Judetean Gorj, functie pe care a detinut-o pana in anul 2004. A fost membru al Congresului Puterilor Locale si Regionale din cadrul Consiliului Europei la Strasbourg in legislaturile 1996-1998 si 1998-2000.

La alegerile din anul 2000 a fost ales Senator in Senatul Romaniei, functie la care a renuntat, optand pentru cea de Presedinte al Consiliului Judetean Gorj, fiind legat sufleteste de destinele acestui judet si ale gorjenilor.

Prin realizarile sale politice, Nicolae Mischie a contribuit la progresul economic, cultural si social al judetului Gorj, aducandu-l ca indicatori de performanta, de pe ultimele locuri din tara, printre cele mai performante judete din Romania.

In ultimul an de mandat i s-au intentat numeroase procese pentru a fi inlaturat din viata politica - desi multe dintre ele au fost respinse de catre instante, unul dintre ele s-a soldat cu o condamnare cu executare. In lipsa oricarei alte instante superioare, Mischie s-a adresat Curtii Europene a Drepturilor Omului (CEDO). CEDO i-a acordat castig de cauza si despagubiri din partea statului roman in cadrul celor doua procese majore in care a fost judecat.
In anul 2004, Nicolae Mischie s-a autosuspendat din viata politica, pentru a-si demonstra nevinovatia cu privire la acuzele nefondate care i-au fost aduse. Dand dovada de demnitate, a fost, de altfel, printre putinii politicieni care s-a retras in speranta ca isi va putea demonstra nevinovatia.

In urma denuntului mincinos realizat de Clement Mocanu, Nicolae Mischie a suferit un deceniu de hartuire mediatica si juridica. Acest proces, in cadrul caruia s-au omis de catre instante expertize si elemente probatorii, care erau esentiale, a dus la o condamnare cu executare a lui Nicolae Mischie. Ulterior, Nicolae Mischie a fost eliberat conditionat si in urma deciziei Curtii Europene a Drepturilor Omului a fost despagubit de catre statul roman, pentru viciile de procedura constatate in cadrul procesului si condamnarii.

Nicolae Mischie ramane o personalitate marcanta a dezvoltarii judetului Gorj.

 INVATATOR – PROFESOR DE ISTORIE – PROFESOR UNIVERSITAR
Cariera didactica a lui Nicolae Mischie, al carei parcurs a fost unul cu realizari, poate fi rezumata astfel:

1952 – 1959 Scoala Generala

1959 – 1964 Scoala Pedagogica de Invatatori Bucuresti

1965 – 1969  Facultatea de Istorie-Geografie din cadrul Institutului Pedagogic Craiova

1970 – 1975 Absolvirea Facultatii de Istorie din cadrul Universitatii Bucuresti cu nota 9.50

1977 – 1990 Profesor de istorie gradul didactic I, Catedra de Istorie la Liceul Pedagogic din Targu-Jiu si director adjunct al aceluiasi liceu, post ocupat prin concurs

1990 – 1992 Deputat F.S.N. in Camera Deputatilor din Parlamentul Romaniei. A detinut functia de Secretar al Comisiei Permanente pentru Invatamant, Stiinta, Tineret si Sport

1992-1996 Nicolae Mischie a urmat studiile doctorale in cadrul Universitatii Bucuresti, realizand teza de doctorat « Viata si activitatea lui Grigore Iunian. »

1992 – 1996 Deputat F.S.N. si P.D.S.R. in Camera Deputatilor. A detinut functia de Secretar al Comisiei Permanente pentru Invatamant, Stiinta, Tineret si Sport

1996 – 2004 Presedinte al Consiliului Judetean Gorj.

2004 – 2007 – Prorector al Universitatii « Constantin Brancusi », Targu-Jiu.

Dupa absolvirea scolii generale din comuna Godinesti, Nicolae Mischie  a urmat cursurile Scolii Pedagogice de  Invatatori din Bucuresti, in perioada 1959-1965.

In perioada 1966-1970 a absolvit cursurile Facultatii de Istorie – Geografie din cadrul Institutului Pedagogic Craiova, iar in anul 1975 a absolvit cursurile Facultatii de Istorie din cadrul Universitatii Bucuresti cu nota 9,50.

In anul 1968 a sustinut si a promovat examenul pentru definitivare in invatamant. In anul 1974 a sustinut examenul pentru obtinerea gradului didactic II, iar in perioada 1978-1980 a promovat cu nota 10 examenul pentru obtinerea gradului didactic I , in specialitatea Istorie, cu indicatia data de comisie, ca parti din lucrarea sustinuta sa fie data publicitatii.

Si-a inceput cariera profesionala ca invatator si apoi ca profesor la Scoala Generala Godinesti in perioada 1964-1977, cunoscand astfel problemele vietii din mediul rural.

In anul 1977 ocupa prin concurs catedra de istorie la Liceul Pedagogic din Targu Jiu, unde devine si director adjunct si concomitent ocupa functia de Presedinte al Comitetului Municipal de Cultura – Targu Jiu.

In perioada 1992-1996, Nicolae Mischie a urmat studiile doctorale in cadrul Universitatii Bucuresti, realizand teza de doctorat « Viata si activitatea lui Grigore Iunian. »

Cariera sa profesionala a continuat ca Lector (1992-1996), Conferentiar (1997-2000) si apoi Profesor Universitar (din anul 2000) in cadrul Universitatii Constantin Brancusi din Targu Jiu, pe care a si infiintat-o.

In anul 2004, Nicolae Mischie a devenit Prorector al Universitatii „Constantin Brancusi”, institutie pe care a infiintat-o. Ca urmare a implicarii in diverse activitati economice, politice, sociale, culturale, sportive, de invatamant si sanatate i s-au acordat aproximativ 150 de diplome de merit si de excelenta, precum si titluri de Cetatean de Onoare al mai multor localitati.

Vizualizări: 3,595

Trimite pe WhatsApp

Alte articole din Politică:

Citește și: