Municipiul Târgu Jiu are în partea de nord două “bombe ecologice”, nu una, afirmă președintele Partidului Alianța Oltenilor, Roxana Stoian, care aduce și argumente. “Noi credem că soluția corectă este mutarea actualului depozit de deșeuri menajere și ecologizarea întregii zone”, a transmis Roxana Stoian, președinte fondator al Partidului Alianța Oltenilor.

Partidul Alianța Oltenilor a transmis un comunicat de presă  prin care atrage atenția asupra faptului că în punctul Dealul Calului sunt două surse majore de poluare. Cea generată de depozitul de deșeuri menajere, care ar fi trebuit să fie ecologic, și cea generată de vechiul depozit de deșeuri de azbociment.

România a interzis, la 1 ianuarie 2007, toate activitățile de comercializare și utilizare a azbestului și a produselor care conțin azbest deoarece s-a dovedit că azbestul cauzează cancer. Cele mai frecvente tipuri de cancer generate de expunerea la azbest sunt cele de tip pulmonar, de faringe, stomac sau colon.

Roxana Stoian citează un document oficial, de acum câțiva ani. Raportul arată că s-a produs o alunecare de teren dinspre depozitul de deșeuri de azbociment către depozitul de deșeuri menajere, alunecare favorizată și de faptul că între cele două există o diferență de nivel de circa 25-30 de metri.

“Amplasamentul actualului Depozit conform pentru deşeuri Târgu Jiu se află pe locaţia unei foste cariere de argilă din care s-a extras materie primă pentru fabrica de ciment insă in care s-au depozitat timp de peste 30 de ani deşeuri uşor levigabile de azbociment. (...)

Din estimările efectuate rezultă o suprafaţa de 2,2 ha pe care au fost depozitate deşeuri cu continut de azbest, cu un volum de 220.000 mc. Din această suprafaţă, circa 0,8 ha au fost acoperite cu sol vegetal și plantate cu arbori, iar cca. 1,44 ha sunt acoperite cu deşeuri inerte rezultate in urma lucrărilor de demolare (moloz). După intrarea in funcţiune și exploatarea Depozitului conform de deşeuri, au apărut unele situatii noi, neprevăzute, care nu au fost avute in vedere nici in Raportul de amplasament și nici in Studiul pentru evaluarea impactului asupra mediului.

Astfel depozitul de deşeuri provenind din funcţionarea fabricii de azbociment și fabricii de ciment, situat in partea de nord-vest a Depozitului conform de deşeuri administrat de către S.C. POLARIS MEDIU S.R.L. Târgu Jiu, având o diferenţa de altitudine de + 25 ÷ 35 m a devenit instabil ca structură, producând alunecări de teren către perimetrul de activitate concesionat. S-a produs o excarpatie de mari dimensiuni in depozitul neprotejat de reziduuri din azbociment care a creat o pantă de scurgere a apei pluviale direct către zona Depozitului conform de deşeuri, dar care a creat și condiţii favorabile pentru levigarea masei de hidroaluminosilicati de calciu și hidroxid de calciu parţial carbonatat și alte reziduuri.

La toate acestea se adaugă un regim pluviometric deosebit de abundent care s-a inregistrat in unele perioade (de ex. in lunile trimestrului I și II ale anului 2010) și care nu a fost prevăzut in studiul de amplasament și studiul de evaluare a impactului asupra mediului. In perioadele de precipitaţii abundente, apele meteorice degradează solul prin apariţia unor procese geodinamice (alunecări) și conduc la apariţia unor ravene de siroire ce afectează taluzele carierei. Chiar dacă prin lucrările de inchidere realizate in cariera de argilă "Dealul Calului" au fost executate lucrări de colectare și drenare a apelor meteorice, acestea nu sunt eficiente. In vatra carierei și platforma superioară a haldei s-au executat și lucrări de nivelare și compactare realizându-se o pantă pentru scurgerea gravitaţională a apelor spre nord-est, respectiv sud cu deversare in canalul colector existent de-a lungul căii ferate (denumit CF), unde deversează actualmente și apele pluviale captate de rigola CN1 ce provin in principal de pe versantul din partea nordică a Depozitului conform de deşeuri. Canalul colector de pe această halda este in mare parte colmatat, iar pe unele porţiuni malurile acestuia s-au surpat. (...)

Deșeurile din fabricaţia azbocimentului nu sunt materiale inerte, solidificate, ci alcătuiesc o masă neuniformă de fibre de azbest răspândite intr-o aglomerare nepietrificată de hidro-alumino-solicati de calciu, hidroxid de calciu și compuşi minerali parţial carbonatati. Toate aceste substante sunt foarte solubile și uşor lavabile in apa de ploaie și cea provenind din topirea zăpezilor. Pe cale de consecinţă, incărcătura minerală și indicatorii de calitate ai apelor pluviale colectate prin rigola CN1, amonte de punctul de evacuare de la Depozitul conform de deșeuri realizeaza valori care nu se incadrează in condiţiile impuse prin NTPA 001/2002 și H.G.R. 352/2005. In prezent, apele pluviale din zona de nord a Depozitului conform de deșeuri, colectate prin intermediul rigolei CN1, se unesc cu apele pluviale colectate de pe versantii haldei de azbociment și se evacuează prin intermediul canalului colector CF”.

Partidul Alianța Oltenilor cere pe această cale instituțiilor de mediu și a celor responsabile de sănătatea publică să realizeze anchete care să răspundă la următoarele întrebări:

- Unde sunt deversate apele contaminate de deșeurile de azbociment?

- Aerul din zonă este poluat cu particule toxice provenite din aceste deșeuri?

- Ce lucrări sunt necesare pentru ca depozitul de deșeuri de azbociment să fie conform și cine are responsabilitatea legală de a le executa?