PSD-ul nu mai poate să ne dea o alternativă la guvernare dar ne dă din plin circ pe toate canalele media. Unde te uiţi, unde te dai n-ai cum să nu te holbezi la declaraţiile de-a dreptul belicoase ale unora sau altora bine poziţionaţi  în ierarhia partidului. Cel care s-a dat în stambă şi s-a purtat ca la uşa cortului a fost nimeni altul decât omniprezentul Vanghelie, cel căruia îi şopteau băncile din parc tot felul de informaţii de la doi şi-un sfert, cel care garantează pentru toţi candidaţii partidului, cel care face jocuri politice şi cel care-l trimite în sexul lui pe ditamai preşedintele partidului. Vanghelie, după cum ne-am aşteptat, se poartă ţigăneşte pentru că atât îl duce capul! Nu are nicio vină el, ci doar cei care s-au folosit de metodele lui pentru a accede şi care acum se dau ruşinaţi şi ofensaţi de comportament şi de metodele care nu au nicio treabă cu democraţia sau cu bunul-simţ. Aciuirea lui Geoană sub aripa Vanghelie este lucrul care mă miră cel mai mult pentru că în termeni reali ei nu au nimic în comun. Este de mirare cum şi-a luat nasul la purtare Vanghelie, cum îl înjură pe Geoană ţigăneşte, cum îşi permite să vorbească în numele unui partid care se credea  până la episodul Vanghelie, că este format din oameni fini. Să fie dorinţa de putere a actualului preşedinte a social-democraţilor atât de patologică încât să fie în stare să se plimbe cu sexul garantului în mână, în văzul tuturor fără  măcar să roşească- Să fie în stare să îndure umilinţe nesfârşite doar pentru a fi şef peste o barcă care se scufundă- Să fi ajuns atât de rău încât să vrea să fie şef, măcar peste o aripă dacă peste un partid nu va putea- Să nu fie conştient de faptul că încăpăţânarea lui de a fi preşedinte cu orice chip şi în orice fel îi va lega numele de o ruptură  văzută ca iminentă în PSD- Să fie atât de dator baronilor locali din judeţe încât să nu mai fi găsit o ultimă fărâmă de demnitate- Să sacrifice un partid pentru un orgoliu- Să mai candideze încă odată şi să aibă surpriza să iasă pe locul doi- Cât de mare poate să fie setea de putere şi ce ascunde în spatele ei- Răspunsurile la toate aceste întrebări le vom afla sâmbătă, la Congresul care ne va lămuri cine este PSD- Sfârşitul săptămânii va asigura acestui partid vizibilitate maximă lucru la care a contribuit toată lumea amânându-şi evenimentele de frică să nu ştirbească nimic din „prestigiul Vanghelionului“ politic. Vom putea atunci să ne uităm în toate măruntaiele partidului care se vor revărsa în direct pe toate canalele media. Discursurile protagoniştilor vor fi însoţite cu siguranţă de galeria de susţinători a fiecăruia iar primadona spectacolului de operetă pus în scenă de Geoană va fi, fără îndoială, Vanghelie fără de care  nu se mai întâmplă nimic în acest partid. Singurul de care-mi pare rău este Cristian Diaconescu care nu-şi găseşte locul nici în tabăra lui Vanghelie şi Geoană nici în tabăra răzvrătiţilor. Duminică se va aşterne liniştea care va anunţa furtuna. Sper să nu fie una într-un pahar cu apă. Cine a fost şi ce a ajuns partidul ăsta-!