Discursul preşedintelui Băsescu la Curtea Constituţională a fost unul angajant, care preconizează un altfel de comportament în următorii 5 ani. Faptul că a înţeles că doar puţin peste jumătate din România l-a vrut la Cotroceni iar cealaltă aproape jumătate i-a dat o lecţie este de bun augur. Putem să ne aşteptăm la o perioadă mult mai calmă după oboseala din campanie.

De altfel, mult-doritul guvern, care să ne permită să redevenim o ţară civilizată se pare că se formează într-o linişte totală tulburată doar de zvonuri liniştitoare care ne anunţă că celebra Udrea cu a ei Plăcintă nu se vor mai regăsi pe nicăieri la guvernare. Experimentul cu femei miniştri n-a dat rezultate în mandatul trecut, ba mai mult a fost un izvor de bârfe şi tachinări uneori duse până la absurd. Sunt reale premise că viitorul guvern în mod sigur format din PDL, UDMR şi  independenţi va fi unul mai de sărăcie, adică cu 14-15 portofolii care va reuni personaje suficient de abile şi puternice capabile să reziste la presiunile care vor urma.

Dorinţa PDL-ului de a se desprinde definitiv de eticheta lui Băsescu se pare că se suprapune cu cea a preşedintelui hotărât să lase partidul să-şi trăiască propria sa viaţă politică. După numirea premierului care nu va putea fi făcută mai devreme de 21 decembrie, data depunerii jurământului în Parlament, vor urma schimbări şi în interiorul partidului care l-a dus la Cotroceni pe Băsescu. Dacă partidul va fi suficient de puternic va negocia cu Băsescu un premier democrat-liberal lucru care nu ar mira pe nimeni având în vedere contribuţia hotărâtoare a acestuia în campania electorală care a trecut. Aşa s-ar cuveni, având în vedere că au luptat la baionetă, şi în condiţiile în care Băsescu ar fi fost înfrânt s-ar fi ales praful de partid într-o opoziţie din care cu greu şi-ar fi revenit. Iar dacă lucrurile vor sta aşa, atunci nominalizarea va fi făcută din rândul liderilor portocalii cu notorietate, cu experienţă guvernamentală, cu „faţă comercială” adică cu un aspect plăcut, bun negociator şi fără prea multe bănuieli penale.

Unul dintre cei care s-ar putea încadra în astfel de criterii ar putea fi Videanu, chiar dacă asupra lui mai pluteşte ştampila „bordura”. Asta în condiţiile în care şefia partidului nu ar părea în acest moment mult mai interesantă şi utilă decât cea de premier. Dacă clarificările ideologice dintre portocalii vor impune varianta desemnării unui şef de partid puternic, în stare să renunţe pentru mult timp de acum înainte la stupul ministerelor, atunci aceştia vor fi pregătiţi cum trebuie şi pentru alegerile din 2012 şi pentru cele de peste 5 ani. Dacă nu, totul se va produce într-o devălmăşie totală, în care şeful de partid este şi premier sau ministru şi nu are timp să se ocupe cum trebuie nici de una, nici de alta. După era Băsescu la Cotroceni va urma o nouă eră pe care portocaliii nu vor dori s-o rateze, dar pentru care vor trebui să facă mai mult decât până acum. Un alt candidat  pentru Cotroceni de peste 5 ani nu se pregăteşte bătând din palme  mai ales că experimentul Geoană, lansat pe orbită din postura de şef de partid a dat chix. Şi asta cu tot uriaşul arsenal pus la dispoziţia sa.