Deşi a intrat în dezbatere publică, Codul Educaţiei este contestat de cele trei federaţii sindicale. În timp ce ministrul încearcă să pună proiectul pe masa de lucru a parlamentarilor, sindicaliştii spun că pachetul legislativ nu poate fi asumat de Guvern. Reprezentanţii profesorilor gorjeni consideră învăţământul ca fiind „cobaiul” unor încercări de reformare a sistemului.
Directorul de şcoală ar putea fi numit de Consiliul de Administraţie, care va fi format, începând de anul viitor, în proporţie de 50% din cadre didactice şi 50% din reprezentanţi ai Consiliului Local şi părinţi. Alte propuneri incluse în Codul Educaţiei vizează schimbări majore la nivelul învăţământului preuniversitar. Învăţământul obligatoriu ar putea ajunge la 13 clase în loc de 10, iar grupa pregătitoare ar deveni obligatorie. La sfârşitul clasei a patra elevii vor fi supuşi unor evaluări. La admiterea în liceu se va ţine cont de media generală obţinută pe parcursul claselor V-VIII, care va avea o pondere de 50% din media finală, şi de nota de la un test structurat după un model european. Bacalaureatul va avea două etape. În prima fază elevii claselor terminale vor fi examinaţi oral, în timpul anului şcolar, la limba română, limba străină plus un examen de folosire al computerului. Bacalaureatul propriu-zis va consta în trei probe scrise.

Sindicaliştii nu acceptă Codul Educaţiei

Federaţia Sindicatelor din Învăţământ „Spiru Haret”, Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ şi F.S.N. Alma Mater nu sunt de acord cu asumarea răspunderii Guvernului pe pachetul legislativ privind educaţia. O reformă profundă a educaţiei cu implicaţii majore asupra a milioane de oameni nu pot fi asumate de către Guvern ( fapt neîntâlnit în alte ţări), după cum se arătă într-un comunicat de presă emis în data de 21 august. Reprezentanţii profesorilor consideră că legile educaţiei trebuie lăsate în dezbatere publică, pe o perioadă suficientă, în care să aibă posibilitatea să-şi exprime punctele de vedere, în primul rând, cei implicaţi în reformarea învăţământului: personalul din unităţile de învăţământ superior, cadre didactice, directori de unităţi de învăţământ, inspectori şcolari, asociaţii de studenţi, elevi, părinţi şi organizaţii sindicale. La sfârşitul perioadei, proiectul rezultat ar trebui să fie supus adoptării prin dezbatere parlamentară. 

Codul Educaţiei-miza unui joc de orgolii politice
Vasile Mija, liderul Uniunii Sindicatelor Libere din Învăţământ Gorj este de aceeaşi părere cu reprezentaţii celorlalte organizaţii sindicale specificând: „Asistăm din păcate la o nouă intenţie de politizare excesivă a reformei educaţionale. De 19 ani, învăţământul românesc este „cobaiul” unor încercări de reformare a sistemului, fie superficiale, fie aplicate fără o analiză preliminară competentă. Nu mai vrem experimente educaţionale. Este inadmisibil ca soarta a milioane de elevi să fie, în continuare, miza unui joc de orgolii politice.” Sindicaliştii consideră că reforma reală a sistemului presupune un pachet de legi coerent, complet, pe care Ministerul Educaţiei şi Inovării să-l fi elaborat împreună cu partenerii de dialog social şi alte organizaţii, iar „ aşa-zisa dezbatere a legii educaţiei, care are loc în aceste zile la Parlament, nu este decât o sumă de discuţii cu caracter politic.” Codul Educaţiei ar fi trebuit să fie rezultatul unor lungi negocieri, completate cu propuneri din teritoriu. În aceste condiţii reprezentanţii profesorilor se declară împotriva acestui Cod al Educaţiei precizând : „Nu ne putem permite o altă greşeală care ar duce iremediabil spre colapsul învăţământului românesc.”