Complexul Energetic Oltenia (CEO) se află într-un moment critic, fără o direcție clară pentru lunile următoare. Soarta companiei energetice depinde de două scenarii: obținerea unei amânări pentru închiderea capacităților pe cărbune sau declanșarea unor concedieri colective masive.

Un document intern al companiei confirmă că se fac deja pași concreți pentru reducerea personalului:

„Planul de restructurare prevede reducerea anuală a numărului de salariați (2026 – 4.521, 2030 – 2.613, conform documentului publicat pe site-ul ceoltenia.ro). În acest context, ne propunem, într-un termen scurt, să demarăm demersurile necesare pentru asigurarea protecției sociale a angajaților afectați.”

În prezent, CEO are aproximativ 6.050 de angajați permanenți și peste 2.000 de contracte temporare. Totuși, restructurarea aduce cu sine riscuri serioase pentru angajați.

În același document se arată: „Deși CE Oltenia dispune de mecanisme pentru sprijinul angajaților, procesul de restructurare generează incertitudine, stres și vulnerabilitate. Este nevoie de îmbunătățirea măsurilor de protecție socială și a programelor de reconversie profesională.”

Compania a pierdut peste 2.800 de salariați în doar doi ani: dacă în 2022 erau 11.044 angajați, la finalul lui 2024 numărul a scăzut la 8.171. Cei rămași spun că muncesc peste normă, în condiții grele și periculoase.

Riscul returnării ajutorului de stat

CE Oltenia a primit un ajutor de stat pentru restructurare și decarbonare, angajându-se să închidă centralele pe cărbune până în 2026 și să le înlocuiască cu centrale pe gaz și parcuri fotovoltaice. Însă, aceste proiecte sunt întârziate și nu vor fi gata până anul viitor.

Neîndeplinirea angajamentelor asumate pune compania în pericolul de a fi obligată să returneze ajutorul de stat, dacă acesta este considerat ilegal. În acest sens, România are nevoie de acordul Comisiei Europene pentru renegocierea planului de restructurare.

Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a reiterat poziția României: „Închiderea celor 1.755 MW de capacitate pe cărbune, prevăzută în PNRR pentru 1 ianuarie 2026, nu este fezabilă în lipsa unor alternative solide. Securitatea energetică a României nu este negociabilă”.

„Fără capacități noi de producție în bandă, această măsură ar vulnerabiliza sistemul energetic național, mai ales în sezonul rece. Închiderea grupurilor CE Oltenia nu ar rezolva nimic: am importa energie, tot pe cărbune, din țări vecine, la prețuri mari”, mai spune Burduja.

Ministrul a subliniat și progresele României în reducerea emisiilor: „Am atins o reducere de 77% a gazelor cu efect de seră și rămânem angajați să renunțăm complet la cărbune până în 2032, dar tranziția trebuie să fie realistă.”

Probleme cu implementarea noilor proiecte
Întrebat de ce noile centrale pe gaz și panouri fotovoltaice nu sunt gata, Burduja a spus că există o anchetă în derulare. Corpul de control al ministerului a întocmit un raport parțial, transmis deja instituțiilor competente, inclusiv celor din sfera penală.

De asemenea, studiul de adecvanță realizat de Transelectrica, care ar putea oferi argumente tehnice pentru păstrarea unor grupuri funcționale la Turceni și Rovinari, este încă în lucru și urmează să fie finalizat spre sfârșitul anului.

În ciuda problemelor, ministrul Burduja susține că există deschidere la Bruxelles pentru renegocierea planului: „Comisia Europeană este în continuare deschisă la discuții”, a declarat el pentru HotNews.ro.

Galerie foto