Drepturi de creator

La început, Vlădescu a impozitat Cerul şi Pământul.

Şi Dumnezeu a venit la firmă pe drepturi de autor şi nu şi-a declarat contractul la Fisc. Şi a zis ”să fie lumină!”. Şi a fost lumină şi nu s-au dat impozite pentru ea. A fost lumină neplătită.

Şi în a doua zi Dumnezeu a despărţit apele de uscat. Şi a văzut Dumnezeu că este bine. Şi Fiscul a început să intre la bănuieli, pentru că devenea tot mai clar că un artist muncea şi ei nu primeau nici un impozit. Pentru că nu erau oameni şi nu aveau de la cine primi.

În a treia zi Dumnezeu a făcut pomii şi verdeaţa. Iar verdeaţa a făcut sămânţă, iar sămânţa a făcut roşii şi castraveţi şi Dumnezeu nu a plătit impozit pe profit de agricultor.

În ziua a patra Dumnezeu a pus pe cer soarele şi luna şi taxatorii s-au bucurat, pentru că au ştiut că odată cu soarele şi cu luna vor apărea şi poeţii. Care vor scrie mii de poezii de dragoste pe care ei le vor impozita.

În ziua a cincia Dumnezeu a făcut vietăţile şi a pus animalele să mişune pe uscat şi păsările să zboare în aer. Şi imediat a primit o somaţie de la Fisc prin e-mail.

Şi-n a şasea zi s-a întâmplat: Dumnezeu a făcut oamenii după chipul şi asemănarea lui. Şi oamenii au început să muncească. Şi atunci au apărut alţi oameni, care le-au cerut o parte din munca lor, susţinând că aşa le va fi mai bine. Şi atunci a apărut statul.

Iar în a şaptea zi Dumnezeu nu s-a odihnit, pentru că a trebuit să stea la zece cozi ca să-şi declare drepturile de autor şi să-şi plătească amenzile şi taxele.

mantzy.wordpress.com

Vizualizări: 51

Trimite pe WhatsApp

Alte articole din Editorial:

Citește și: