Pe zi ce trece, o parte a opoziţiei devine tot mai atentă cu electoratul care se străduieşte să iasă cum poate din nămeţii acestei ierni. De unde în urmă cu câteva luni se auzea la unison „Jos Băsescu” şi „Jos Guvernul”, după primenirea guvernului şi instalarea noilor miniştri, PSD-ul a cotit-o prin discursul preşedintelui Ponta de la validarea Guvernului Mihai Răzvan Ungureanu în Parlament. Am crezut atunci că Ponta a făcut o chestiune specială, în cinstea noului prim-ministru pe care a declarat că îl admiră, dar evenimentele ulterioare m-au făcut să cred că Antonescu şi Voiculescu rămân tot mai singuri şi încrâncenaţi. Vizita lui Ponta în America, aranjament făcut prin ambasada de la Bucureşti, chiar dacă n-a rupt gura târgului cu întâlnirile politice de la Washington a marcat de fapt un nou drum pe care va merge PSD. Poziţiile publice pe care le-a avut Ponta în State au diferit cu mult de poziţiile pe care s-a angajat cu Antonescu şi Voiculescu că le vor avea până la preluarea puterii pe care preconizează că o vor avea în toamna acestui an. În America s-a înmuiat toată vehemenţa opoziţiei iar punctul forte al luptei de clasă anunţate, „alegerile anticipate” s-au transformat în alegeri la dorinţa electoratului. N-a mai amintit nici de cine pe cine va aresta după preluarea puterii, n-a mai spus pe cine dă afară, dar a apucat să-l nominalizeze pe Titus Corlăţeanu pentru funcţia de ministru al afacerilor externe şi pe Corneliu Dobriţoiu, celălalt însoţitor, într-un proiectat guvern USL. N-a suflat o vorbă despre ameninţările pe care le-a proferat în ţară la adresa procurorilor şi a altor funcţionari ai statului bănuiţi că ar strica ploile USL promiţând chiar că va prelua tot ce guvernarea actuală va avea bun şi va duce mai departe….Este adevărat că lucrurile astea nu le-a spus în faţa lui Hillary Clinton sau a altui oficial american, ci doar în faţa unui reprezentant al presei româneşti de la Chicago. Cu toate acestea, ele au avut ecou până în ţară, unde cred că le-a audiat şi colegul de alianţă Crin Antonescu care continuă să strige tot ce ştia… Mai mult, de la Bucureşti, Marian Vanghelie, omul care i-a garantat pe toţi, a sărit în sprijinul lui Ponta şi a apreciat schimbarea de direcţie în discursul public al PSD subliniind că opoziţia nu mai poate face politică numai cu gândul la „Jos Băsescu”. Până la urmă PSD-ul este singurul care pare vizibil preocupat de alegeri pentru că puterea este încă preocupată să-şi facă curăţenie prin ogradă: să-l dea afară abia acum pe primarul Craiovei, Antonie Solomon, care va candida din partea partenerilor de guvernare, UNPR, şi-l va bate la poponeaţă pe candidatul PDL, să se facă că negociază alianţe electorale, dar să se îmbăţoşeze într-un imobilism distructiv, să caute bani de salarii şi pensii dar să nu poată colecta taxele şi impozitele măcar la nivelul la care se face în UE etc,etc….