Un milion şi jumătate de funcţionari bugetari au reuşit să bage zâzania în 22 milioane de oameni câţi numără România. Pentru funcţionarea statului ar fi necesari aproximativ un milion de funcţionari sau poate chiar mai puţin, aşa cum arată statisticile din urmă cu câţiva ani. Practic, aşa cum şi opoziţia şi puterea au acceptat 500.000 de funcţionari se duc la serviciu doar ca să ia un salariu. Pentru că nimeni nu-ţi asumă răspunderea să le reducă posturile s-a făcut un ditamai tămbălăul pentru că puterea a hotărât să ne sancţioneze pe toţi şi să-i păstreze în funcţii şi pe cei care nu ar mai avea ce să caute acolo. Mă tem că lucrurile nu sunt atât de simple chiar dacă cei 500.000 de bugetari în plus ar avea spate politic. O disponibilizare masivă ar genera nesfârşite procese şi lălăieli pentru care statul ar fi nevoit să plătească la greu în urma sentinţelor favorabile pe care le vor obţine cei care se vor considera nedreptăţiţi. În aşa condiţii, probabil că puterea a ajuns la concluzia că decât să-i dea afară pe cei care nu-şi mai au locul mai bine scade atât de mult salariile încât o parte a funcţionarilor vor fi  nevoiţi să plece singuri. Nimic mai fals; indiferent cât vor scade salariile nu va pleca de bunăvoie nici un funcţionar acasă. Se vor mulţumi cu din ce în ce mai puţin pentru că alternativa este deloc. Unde să plece un funcţionar care a lucrat 20 de ani în sistemul bugetar şi care avea ca sarcină de serviciu să zicem să completeze şi să elibereze adeverinţe de salariat pentru salariaţii instituţiei din care făcea parte- Cine are nevoie de un astfel de funcţionar care nu ştie să facă decât acest lucru şi în cele mai multe cazuri, mă refer la funcţionarii primăriilor, acele adeverinţe le completează cu creionul chimic- În lipsa serviciului care-i aduce un câştig cât de mic perspectiva este sumbră şi nu poate fi îndulcită decât dacă de nevoie se va reprofila pe agricultura de subzistenţă. Asta dacă este posesorul fericit al unei case bătrâneşti la ţară şi dacă se înhamă la o muncă de sisif în urma căreia nu va câştiga decât cât să bage în gură. Generaţia acestor oameni care mai devreme sau mai târziu vor fi nevoiţi să plece din sistemul bugetar poate fi numită una de sacrificiu, dar nu putem să facem statul răspunzător de imobilismul lor profesional sau şi mai mult de lipsa lor de orientare profesională. S-au mulţumit cu puţin, s-au şmecherit, şi-au cumpărat diplome de studii superioare de la Herculane sau de aiurea unde de regulă te duci turist şi vii jurist. Cred că România are cel mai mare număr de absolvenţi de studii juridice pe cap de locuitor asta graţie sistemului românesc de învăţământ pervertit, preacurvit şi dedat la rele. Şi Băsescu să fii şi tot n-ai putea să dai afară un bugetar care este fericitul posesor de astfel de diplomă. Bucăţica de hârtie îi conferă aceleaşi drepturi ca şi ale celui care  n-a fost doar turist prin facultate. Aşa că o să stăm mult şi bine cu salariile diminuate pentru că nu s-a inventat încă persoana care să se ia la trântă cu funcţionarii.