Nu ştiam de ce în primăvară îi tremura barba de nervi lui Geoană pentru că nu voia nimeni să-l numească pe cumnatul său Ionuţ Costea manager al băncii cu capital de stat, Eximbank. Atunci se prefăcea că-l roade grija de exporturile româneşti pe care nu are cine să le finanţeze dacă nu e cumnatul său director acolo. Până la urmă i-a ieşit şi Costea a fost numit, dar nu s-a suflat o vorbă despre contractul fabulos de manager pe care l-a încheiat cu un alt pesedist, Ursache, preşedintele AVAS-ului în acea vreme.

Aproape 21 de mii de euro pe lună şi multe alte avantaje printre care decontarea oricăror cheltuieli, prime de toate sărbătorile inclusiv de ziua copilului, primă de vacanţă şi patru ani de linişte, trai şi berechet pe banii statului. Dacă ar fi o bancă comercială în sistem concurenţial ar fi altă treabă, dar Eximbank este bancă finanţată de la bugetul statului, adică din banii tuturor. Conform acestui contract, cumnatul lui Mircea Geoană nu poate fi dat afară timp de patru ani nici dacă banca merge prost, pentru că statul trebuie să-i plătească toate salariile până la expirarea contractului.

În urmă cu o lună, când cumnatul lui Costea, Geoană, a ieşit de la guvernare ar fi trebuit să plece şi el, pentru că ocupă un post negociat politic. Numai că pentru un miliard de lei pe lună cine este fraier să plece de bună voie, iar de dat afară nici nu se pune problema pentru că nimeni nu-şi asumă răspunderea să-i plătească acestuia aproape un milion de euro clauza de reziliere a contractului! Geoană a negociat pentru cumnat un salariu mult mai bun chiar şi decât are guvernatorul Băncii Naţionale, care probabil se crede un cerşetor la cât îl plăteşte statul român să aibă grijă de finanţele româneşti. Dar cine este acest Ionuţ Costea pentru care cumnatul său Mircea Geoană era să facă apoplexie dacă n-ar fi fost numit? El este fiul celebrei soacre a lui Geoană, Margareta Costea, cea mai tare revoluţionară al cărei certificat de revoluţionar pârât a stârnit un adevărat scandal peste care asociaţiile de revoluţionari, care n-o văzuseră cu puşcociul în mână pe baricade, au aşternut batista pe ţambal.

Margareta, născută Barba în Bulgaria, localitatea Uzungi-Orman, este soţia lui Ion Costea, cel care până în 1990 conducea gospodăria de partid Heliade specializată în mobilă şi decoraţiuni. Cel mai important partener de afaceri al gospodăriei de partid era o firmă din Suedia, Rongvald Torkelson,  cu al cărei reprezentant fiica ei, Mihaela Geoană a înfiinţat o firmă Nordic Trade. Aşa se şi explică de ce în 1991 fiul Margaretei şi cumnatul lui Geoană, Ionuţ Costea, a plecat inginer silvic în Suedia şi s-a întors economist, specialist în finanţe bănci.  Pentru că trebuia să capete vechime a fost angajat de tată imediat la firma Heliade, de unde repede a aterizat la Trustul „Carpaţi”, unde cred că a numărat copacii din Bucureşti. După ce s-a întors din Suedia Costea a fost angajat consilier al ministrului de finanţe, post în care a stat până în 1996. Odată cu venirea lui Ciumara la acest minister Costea a promovat în funcţia de secretar de stat, iar în 1999, pe vremea ministeriatului lui Remeş, a ajuns secretar general adjunct.

De când s-a aciuiat în ministerul de finanţe omul n-a stat degeaba. S-a implicat până la cot în recuperarea creanţelor din Angola şi Ghana. Recuperarea s-a făcut prin firma unui anume Dan Fischer, cetăţean german de origine română, iar sediul firmei era în Insulele Bermude. Pe vremea când era ministru secretar de stat la Ministerul de Finanţe a fost acuzat printr-un raport al Curţii de Conturi că a prejudiciat statul cu 15 milioane de mărci germane. În 1977 s-a derulat contractarea de către ministerul finanţelor a unui împrumut de pe pieţele externe în valoare de 600 milioane de mărci germane prin lansarea unei emisiuni de obligaţiuni în valută. Patru bănci şi-au arătat disponibilitatea  printre care Credit Suisse First Boston, Deutsche Bank Morgan Grenfell, I.P.Morgan şi Merill Lynch. Costea a ales primele două bănci, iar împrumutul a fost contractat  cu o dobândă mai mare decât cea solicitată de creditori în oferta depusă. Deutsche Bank ceruse dobândă de 7,035% şi 7,235%, iar Costea a oferit 7,75%. Ionuţ Costea a fost singurul semnatar al acestui contract care şi el a fost îngropat în negura timpului.

La aşa performanţe nu mă mir că Mircea Geoană l-a propulsat din nou pe cumnatul său în fruntea unei bănci de stat şi i-a negociat şi un contract de manager care i-a făcut ochii lui Isărescu cât telescoapele! Şi când te gândeşti că Prostănacul se trage din satul Mlecăneşti, comuna Mischii, judeţul Dolj, din neamul Gicăi lui Florea Eparu! Pentru neamurile de la ţară, n-a tăiat decât o panglică de inaugurare la conducta de gaz. Pentru neamurile nevestei s-a pus luntre şi punte! Să mai zică lumea că nu e el un om de stânga?!Pentru asta ar  trebui să-l alegem preşedinte, pentru că mai are nişte rude pe care n-a reuşit până acum să le pricopsească?!