Înalta Curte de Casație și Justiție a rămas ieri în pronunțare în dosarul fraudelor de la referendumul pentru suspendarea lui Traian Băsescu din 2012, alături de vicepremierul Liviu Dragnea verdictul fiind așteptat cu sufletul la gură și de mai mulți gorjeni care au fost trimiși în judecată și puși sub acuzare împreună cu acesta. Procurorii DNA au inculpat membrii a două secții de votare din comuna Bâlteni, comună din care, anul trecut, peste 200 de localnici au fost duși cu autobuzele la București pentru a fi audiați ca martori, aceștia spunând că nu au fost la vot și că altcineva a votat pentru ei în ziua referendumului.

La ședința de ieri procurorul DNA a cerut instanței să îl condamne pe Liviu Dragnea cu executarea pedepsei, menționând că martorii ar fi vorbit înainte de audierile de la proces cu vicepremierul pentru a da declarații în favoarea acestuia. La rândul său, Dragnea a susținut în continuare că este nevinovat, el menționând că "sper să fiu achitat, pentru că n-am găsit în rechizitoriu vreo probă prin care să se dovedească că aş fi făcut faptele pentru care am fost trimis în judecată". Dosarul respectiv se judecă din toamna lui 2013, acesta fiind dosarul celebrei anchete în care procurorii DNA erau acuzați că i-au obligat pe bătrâni să jure cu mâna pe Biblie că vor spune adevărul, procedura respectivă fiind însă prevăzută de legislația în vigoare.

Alături de Dragnea și de inculpații din Gorj, în dosar sunt judecate aproape 80 de persoane, acestea fiind membri în birourile unor secții de votare din Teleorman, Olt și Vrancea. Acestea sunt acuzate că au falsificat documente electorale și au introdus în urnă buletine de vot suplimentare față de numărul celor care s-au prezentat la urne și au votat în mod real. În acest dosar a fost audiat inclusiv premierul Victor Ponta, care a susținut nevinovăția lui Dragnea, procurorii menționând în rechizitoriu că, în ziua referendumului, cei din secțiile de votare primeau mesaje SMS de la un număr special, cu semnătura „Liviu Dragnea”, vicepremierul fiind judecat pentru că, la referendum, „a uzat de influenţa şi autoritatea sa în partid în scopul obţinerii unor foloase nepatrimoniale de natură electorală, necuvenite, pentru alianţa politică din care făcea parte partidul reprezentat de inculpat, şi anume îndeplinirea cvorumului de participare cu ajutorul voturilor obţinute în alte condiţii decât cele legale".