Interviu cu Tiberiu Mija, gorjean cu peste 100 de medalii naționale și internaționale la radioorientare

Pe lângă binele cunoscute sporturi din spațiul românesc precum fotbalul, baschetul și handbalul, există cel puțin la fel de multe discipline unde tinerii noștri fac performanțe, atât pe plan național, cât și pe plan internațional. Unul dintre aceste sporturi este radioorientarea, care implică găsirea unor puncte de control într-un mediu necunoscut, folosind un receptor radio special și o hartă. Tiberiu Mija este un tânăr de doar 20 de ani,  multiplu campion național și multiplu campion balcanic, care a reușit să obțină peste 100 de medalii la competițiile naționale și internaționale. În interviul de astăzi am avut plăcerea de a discuta cu el despre performanțele atinse în această disciplină sportivă și despre greutățile întâlnite de-a lungul anilor.

Reporter: Cine este Tiberiu Mija?


Tiberiu Mija: Mă numesc Tiberiu Mija, am 20 de ani și în prezent studiez Administrarea afacerilor la Facultatea de Business din cadrul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. Mă consider norocos că am avut oportunitatea de a descoperi acest sport care a pus umărul la dezoltarea mea personală și m-a ajutat să cunosc oameni minunați, alături de care am format legături strânse și de la care am învățat foarte multe.

Rep: Ce este radioorientarea?

 
T.M: Pentru o înțelegere mai bună, voi explică prima dată ce este orientarea sportivă sau orientarea turistică, cum mai este ea cunoscută. În cadrul acesteia, sportivul trebuie să parcurgă un traseu format din mai multe puncte de control cu ajutorul hărții și a busolei, parcurgând punctele de control în ordine și în cel mai scurt timp. Însă, la radioorientare, sportivul, pe lângă hartă și busolă, mai are la dispoziție și un receptor radio, iar punctele de control nu mai sunt marcate pe harta. Aceste puncte de control pot fi luate în orice ordine și au lângă ele un emițător, iar sportivul cu ajutorul receptorului radio poate auzi semnalul în cod Morse și, în funcție de mișcările receptorului, poate determina direcția emițătorului. Ele sunt în număr de 5 și emit fiecare pe rând, câte 1 minut, formând astfel un ciclu de  5 minute care se repetă pe tot parcursul concursului. Aceste sporturi sunt unice deoarece “îmbină abilitățile unui șahist cu cele ale unui atlet”, te disciplinează și îți dezvoltă abilitățile de gândire sub stres.

Rep: Ce te-a motivat să te implici în radioorientare și cum ai început să practici această disciplină?

 
T.M: Am descoperit această disciplină sportivă în jurul vârstei de 9  ani și am început practicarea mai serioasă a ei în jurul vârstei de 11 ani la Palatul Copiilor Târgu Jiu, îndrumat de domnul profesor Adrian Marcu. Am aflat de acest sport de la verișoarele mele (acestea fiind, la momentul actual, medaliate la Campionatul Mondial) și am continuat să-l practicăm împreună. Motivarea a venit din dorința de a face performanță și a-mi reprezenta țară la competițiile internaționale.

Rep: Care este cea mai mare realizare din cariera ta de sportiv?

 
T.M: Cea mai mare realizare este locul 3 individual și cu echipa la Primul Campionat Mondial de Tineret din Slovacia în 2017. Fără prea multă experiență și așteptări, deoarece concurenții erau mai bine pregătiți și aveau echipamente mult mai bune și mai noi, în cea de-a treia și ultima probă am reușit să fac un traseu foarte bun în cea mai grea și tehnică probă. Am reușit să mă clasez pe locul 3, urmat îndeaproape de un coleg de echipă, cu ajutorul căruia am reușit să aducem medalia de bronz întregii echipe de băieți.


Rep: Cum te pregătești pentru un concurs, atât fizic cât și mental?

 
T.M: Pregătirea fizică constă în antrenamente constante de alergare de-a lungul anului, dar avem și antrenamente specifice, cu trasee similare cu cele întâlnite la competiții. Pregătirea mentală diferă de la sportiv la sportiv. De-a lungul anilor am învățat să-mi stăpânesc bine emoțiile și am încercat să învăț cât mai mult din greșelile făcute, cât și din victorii, lucru ce m-a ajutat la o mai bună concentrare în timpul competițiilor.

Rep: Care a fost țara favorită în care ai participat la un concurs?


T.M:  Țară favorită în care am participat la un concurs trebuie să fie, fără doar și poate, Coreea de Sud, care a găzduit al 19-lea Campionat Mondial de Radio Orientare, în 2018. La momentul acela aveam 16 ani și am avut concurenți și cu vârstă de 19 de ani, însă, spun eu, m-am descurcat chiar foarte bine, reușind la una dintre probe să obțin un loc 5 la individual și un loc 5 cu echipa, la individual fiind la o greșeală distanță de locul 1. Zonele de concurs au fost foarte diferite de cele cu care eram obișnuit, cu vegetație deasă, ajungând să alerg chiar și prin renumitele lanuri de orez.

Campionatul s-a desfășurat într-un oraș mic din nordul țării, iar într-una dintre cele 4 zile de concurs a fost organizată o excursie și am avut ocazia să ajungem la câțiva kilometri de granița cu Coreea de Nord, în zona demilitarizată. După terminarea competiției, echipa României a mai rămas câteva zile în Seul pentru a vizita orașul și pot spune că a fost o experiență unică să putem admira o mică parte din cultură coreană, vizitând temple, grădini botanice și muzee pline de istorie.

Rep: Care sunt cele mai mari provocări din radioorientare?

 
T.M: O altă serie de provocări ar fi accidentările la glezne pe care le-am avut în repetate rânduri (ajungând să alerg cu ambele glezne accidentate la Campionatul European din 2019), întâlnirea cu animale sălbatice sau câini în timpul traseului, terenuri foarte accidentate, condiții meteorologice nefavorabile și probleme de natură financiară. O provocare din prezent ar fi îmbinarea vieții de sportiv cu cea de student.

 Rep: Cum te menții motivat înainte și în timpul competițiilor?

 
T.M: Motivarea din afară competițiilor vine din alergările săptămânale pe care le facem. Dacă unul dintre noi nu are dispoziția necesară, fiind un grup foarte unit, mereu ne motivăm unul pe celălalt. În timpul competițiilor, motivarea vine de la munca pe care ai depus-o de-a lungul anilor.


Rep: Cât de mult te-a susținut România în parcursul tău ca sportiv? Consideri că dacă te-ai fi născut în alta țară, ai fi avut mai mult succes?


T.M: Federația Română de Radioamatorism (FRR), din care face partea Radio Orientarea, nu ne-a susținut cu nimic, noi fiind nevoiți să plătim pentru orice, de la taxe de concurs, cazare și transport, până la receptoarele radio și echipamentele de alergare. Ministerul Tineretului și Sportului premiază (la fel că la fiecare sport), locurile obținute în top 6 la Campionatele Mondiale și Europene, iar de câțiva ani, atât Primăria Târgu-Jiu cât și Consiliul Județean Gorj, ne-au ajutat cu câteva premieri și sponsorizări pentru cantonamente. Desigur, această problema este la nivel național din cauza nepăsării autorităților administrative competente în legătură cu dezvoltarea sporturilor care nu se pot autofinanța. Într-adevăr, sunt câteva țări care investesc mai mult în acest sport, dar îmi iubesc țara (cu bune și rele) și nu mi-aș fi dorit să ma fi născut altundeva.


Rep: Ce sfaturi ai pentru cei care doresc să se înscrie în această disciplină sportivă?


T.M: Nefiind un sport care poate fi urmărit cu ușurință de publicul larg, sfatul meu ar fi să vină să încerce acest sport. Numai așa îți poți da seama dacă te atrage sau nu această disciplină, iar dacă decizi să începi să-l practici, nu uita să faci totul din plăcere și să fii constant.


Rep: Ce planuri ai pentru viitor în radioorientare și ce obiective îți dorești să atingi?

T.M: Cel mai important obiectiv, acum că am trecut la cea mai puternică categorie de vârstă (supranumită categoria de “elită”), ar fi obținerea unei medalii la Campionatele Mondiale. Până acolo, însă,  mai este foarte mult de muncă, iar planul este să fiu o versiune din ce în ce mai bună a mea și să acumulez experiență, participând la cât mai multe concursuri.


 

Galerie foto







Vizualizări: 10,082

Trimite pe WhatsApp

Alte articole din Interviu:

Citește și: