Dragostea de Voiculescu l-a făcut pe Crin Antonescu să-şi dea dictatura pe faţă şi să-i ameninţe pe opozanţii mezalianţei cu excluderea sau să-i îndemne la demisie. Voci sonore şi personaje cunoscute ca Tăriceanu, Vosganian, Săftoiu şi Orban au fost tratate cu hai sictir de imaculatul Crin, dispus să se lipsească de tovarăşi de drum care la viaţa lor au acumulat destulă experienţă pentru un turnător dovedit cu acte în regulă precum Dan Voiculescu.

Gestul Antonescului este impardonabil faţă de imaginea sa pe care ne-a vândut-o în atâţia ani, chiar dacă Patriciu ar fi hotărât asta peste capul lui. În condiţiile în care ar fi venit în faţa naţiunii şi ar fi spus că el, ca liberal mai bine-şi dă demisia decât să dea mâna cu un personaj precum Voiculescu, ar fi avut toate şansele să acceadă la toate funcţiile pe care şi le-ar fi dorit fără chiar să deţină o pompă de benzină de la Patriciu sau un televizor de la Dan Voiculescu. Făţărnicia transformată rapid în dictatură pe care Antonescu a arătat-o lumii nu-l califică decât ca un oportunist mărunt, ca o marionetă în stare să omoare pentru codru lui de pâine.  Una este să conduci cu mână de fier un partid şi alta este să-l îndrepţi către pierzare cu singurul scop de a-i face pe plac unui finanţator care n-a avut alt scop de 20 de ani încoace decât să întărească stânga şi să slăbească dreapta. Acum, prin Antonescu a reuşit.

Dacă mă uit mai bine la declaraţiile lui Ponta, viitorul aliat al lui Antonescu şi al lui Voiculescu, care ne îndeamnă să ne împrumutăm de la China şi de la Rusia în loc să mai luăm bani de la FMI, atunci avem un tablou complet asupra a ceea ce i se pregăteşte României. Bătând toată ziua toba la televizor şi anunţând până la saturaţie că occidentul râde de România pentru că râde de Băsescu, pregătesc de fapt o debarcare a acestuia şi o ascendenţă a lui Voiculescu acolo unde n-a visat nici neam de neamul lui de turnător.

Chiar dacă relaţia lui Antonescu a fost una proastă cu Tăriceanu, acesta tratându-l de la nivelul clasei sociale pline de istorie  din care a făcut şi face parte, nimic nu-i dă dreptul să se poarte porceşte cu  acesta, mai ales că Tăriceanu a condus şi altceva în afară de maşina proprie. Se pare că cea mai mare plasă a luat-o Adriana Săftoiu, care a crezut că dacă pleacă de la PDL la PNL o să-i pună Dumnezeu mâna în cap. Pentru o perioadă chiar şi i-a pus-o, pentru că a ajuns din consilier de preşedinte, parlamentar, adică un om care face legile în stat. Surpriza ei este că, dacă atunci când a plecat la PNL credea că scapă de dictatură, a constatat după doi ani că abia acum a dat peste ea…