Un nou scandal se rostogoleşte peste România. Furtul a patru lăzi cu componente de arme dintr-un tren care circula către Bulgaria va genera tot felul de scenarii care de care mai uluitoare. Oficialii români responsabili de gestionarea unor astfel de situaţii au reacţionat cu întârziere,  jandarmii care păzeau trenul din care s-au furat componentele fiind foarte zgârciţi cu informaţiile. Anunţarea publică a acestui furt s-a făcut cu întârziere dând ocazia presei să fabuleze tot felul de scenarii. Din datele de până acum  componentele aparţineau unei firme bulgăreşti, iar muniţia a fost fabricată la Zărneşti, Braşov. Se pare că aşa cum erau componentele în lăzi nu pot fi periculoase doar dacă cel care le-a furat ar avea şi restul componentelor care ar duce la transformarea acestor componente în arme periculoase, au lăsat să se înţeleagă reprezentanţii Jandarmeriei, instituţie ai cărui angajaţi păzeau trenul din care s-a furat. Acum aproape că nici nu mai contează furtul în sine, care putea fi făcut de hoţii de fier vechi sau chiar de terorişti lucru care ar schimba datele problemei. Presa va sesiza de fapt că mai important sau mai spectaculos decât furtul în sine ar putea fi contractul dintre firma privată din Bulgaria şi producătorul de componente din Zărneşti. Cu siguranţă că în câteva zile vom afla pe surse informaţii interesante. Incidentul în sine, chiar dacă în el nu este implicat statul român va alimenta părerea ţărilor ce aparţin spaţiului Schengen care ne reproşează că nu suntem pregătiţi pentru a intra în acest club select. Până se va lămuri cine, de ce şi cum a furat dintr-un transport special avem libertatea să fabulăm cât ne ţin curelele. Până atunci nici nu plecăm urechile la discuţiile ce se vor purta între Rusia şi Germania care vor începe azi şi se vor desfăşura pe parcursul a două zile, timp în care între cele două ţări se vor încheia contracte economice de zeci de milioane de euro. În perspectiva în care Germania se pregăteşte să renunţe la energia electrică produsă din surse nucleare în următorii 10 ani va depinde din ce în ce mai mult de rezervele fosile ale Rusiei de unde se va aproviziona ori cu cărbune ori cu gaze. Apropierea dintre cele două state este cel puţin ciudată dacă avem în vedere istoria lor care le face aproape incompatibile. Dar să trăim şi să vedem dacă cancelarul german Merkel va deveni liderul european în stare să ţină în frâu o Europă din ce în ce mai divizată şi din ce în ce mai măcinată de tot felul de conflicte mărunte alimentate din tot felul de surse.