De parcă n-am fi avut suficiente probleme cu tranzitarea fiecărei zile, acum ni s-au mai inflamat creierii şi cu „Ţinutul secuiesc” care-şi deschide reprezentanţă la Bruxelles şi-i invită pe participanţii la sindrofie în numele PPE, al cărui vicepreşedinte este nimeni altul decât Laszlo Tokes. Pastorul dedulcit la fineţurile Parlamentului European a reuşit să bage în rahat PPE-ul în condiţiile în care scandalul creat în jurul acelei reprezentanţe, care ar trebui să se deschidă azi nu ar trebui să aibă treabă cu popularii europeni. Tot felul de politicieni, de regulă din opoziţie au sărit ca arşi şi au înfierat acţiunea lui Tokes, care aminteşte de tristul adevăr din istoria României şi anume „Regiunea Autonomă Maghiară”. Reprezentanţa Ţinutului secuiesc a fost apărată de vicepreşedintele Parlamentului Ungar, acesta cerând Ungariei să sprijine lupta pentru autonomia Ţinutului secuiesc. Era tot ce ne lipsea! Un nou scandal cu ungurii aflaţi acum la guvernare. De ce se sperie lumea de Ţinutul secuiesc? Pentru că seamănă prea mult cu Regiunea Autonomă Maghiară care pe vremea când a existat avea o legătură mai mult simbolică cu Bucureştiul şi era denumită mai în glumă mai în serios ca Mica Ungarie din mijlocul României. Dar să derulăm timpul şi să ne aducem aminte că pentru prima dată noţiunea de organizare administrativă pe criterii etnice s-a făcut după 1950 când a avut loc reorganizarea administrativă a României după modelul sovietic. Asta a însemnat că din cele 58 de judeţe s-au format 28 de regiuni şi 177 de raioane. Doi ani mai târziu, în 1952 s-a mai făcut o reorganizare şi prin comasarea a 10 raioane din fotele regiuni Mureş şi Stalin (Braşov) a apărut Regiunea Autonomă Maghiară care a funcţionat până în 1968 când s-au desfiinţat regiunile şi s-au reînfiinţat judeţele, ca entităţi administrative. În urmă cu câteva zile proiectul UDMR de reorganizare a regiunilor de dezvoltare existente din anul 2004 s-a aprobat tacit în Parlament fapt pentru care acum vom avea 8 regiuni şi 5 macroregiuni. Aşa că ne place sau nu condiţiile legale pentru reînfiinţarea Regiunii Autonome maghiare, evident sub o altă denumire, au fost deja create de Parlamentul României. Faptul că la Bruxelles se va deschide o reprezentanţă a Ţinutului secuiesc care păstrează în linii mari vechile hotare ale fostei Regiuni autonome maghiare este mai mult o discuţie legată de faptul că sediul reprezentanţei se află în clădirea care adăposteşte „Casa regiunilor ungare”. Ţinutul secuiesc sau Regiunea autonomă maghiară sau cum vreţi să-i spuneţi nu face parte din Ungaria aşa cum sugerează Tokes prin includerea reprezentanţei într-o clădire a unui organism ungar. Dacă avem în vedere directivele care bântuie în UE ar trebui să ne obişnuim cu gândul că, în curând, euroregiunile vor ţine din punct de vedere al dezvoltării mai degrabă de CE decât de propriile lor organisme naţionale administrative. Aşa că acţiunea lui Tokes se înscrie în nota lui obişnuită de exhibiţionism politic. Asta nu înseamnă că oficialii români trebuie să se uite ca la televizor….