Votul de încredere primit de Mircea Geoană de la Comitetul executiv al PSD n-a reuşit să pună capacul pe oala ce dă în clocot la partid. Primul şoc pare să fi trecut după ce social-democraţii au descoperit că au rămas "şi bătuţi, şi…şi cu banii luaţi". Adică şi fără mult visata funcţie de preşedinte al României, şi în afara guvernării. După ce în toamnă, au părăsit poziţiile cucerite în Guvern, în prefecturi şi în deconcentrate pentru a-i mări şansele lui Mircea Geoană şi au investit sume foarte mari în campanie, baronii s-au văzut nevoiţi să recunoască realitatea care nu le este favorabilă. Debarasarea lor din toamnă era o mişcare logică din punct de vedere electoral dar teribil de riscantă în condiţiile în care aveau un candidat foarte slab care n-ar fi putut câştiga nici dacă ar fi concurat singur. În aceste condiţii este aproape imposibil ca Mircea Geoană să nu deconteze această ratare. Ce nu i se va putea ierta va fi intrarea PSD în deşertul opoziţiei din care nu-i va scoate nimeni pentru mult timp. În condiţiile în care Geoană va dori să-şi menţină scaunul care, i se clatină rău de tot va avea o singură şansă şi anume găştile din PSD să nu poată coaliza şi să susţină un contracandidat la congresul care le bate la uşă. Deocamdată, grupurile de interese din partid îşi numără pierderile care nu sunt de nebăgat în seamă. Despre potenţialele foloase pe care le-ar fi avut cu Geoană preşedinte care ar fi numit un premier social democrat care la rândul său ar fi făcut un guvern PSD nu mai au curaj să le gândească  nici în somn. Deja vocea lui Mircea Geoană,  nu se mai aude tare în partid, mulţi considerându-se liberi de contract. Ca dovadă insubordonarea petrecută la audierea miniştrilor în comisii, când mulţi social-democraţi au încălcat consemnul de partid ajungându-se la penibila situaţie ca toţi candidaţii să fie confirmaţi, chiar şi cei care în urmă cu numai câteva săptămâni fuseseră respinşi. În plen, Mircea Geoană nu a reuşit să împiedice participarea social-democraţilor la vot şi s-a trezit cu parlamentari care au votat pentru Guvern. În condiţiile în care în PSD a început să miroase a cadavru nu putem să nu ne întrebăm care va fi opţiunea partidului în viitor- Mafaldele din partid au început deja să-şi dea cu părerea pe cel mai la modă mijloc de comunicare, blogul, încercând  încet, dar sigur să iasă la suprafaţă. Tăticul lor, Ion Iliescu, bate din picior şi se lasă rugat să mai vină odată să-i reformeze sau să-i restaureze sau să-i resusciteze! Niciunul nu are nici puterea şi nici cheful să ia taurul de coarne de frică că se va trezi, cum s-a mai întâmplat, cu un corn în boaşe. Restauraţia însemnă revenirea PSD la mâna lui  Ion Iliescu de care s-au săturat toţi şi despre care se ştie, chiar dacă nu oficial, că i-a suflat KGB-ul în ceafă. Revenirea lui Iliescu ar însemna întoarcerea partidului în timp la nivelul anilor 90 ori pentru asta nu mai sunt condiţiile istorice create. Resuscitarea partidului nu s-ar putea face decât suflând în flacăra violet a lui Hrebenciuc lucru care n-ar fi suficient. Reformarea ar fi de dorit dar asta ar presupune înhămarea la o treabă de lungă durată şi aproape dezinteresată dar nici asta nu se poate pentru că nu s-a văzut politică fără interes!  Baronii PSD nu doresc un lider puternic tip Băsescu ci unul căruia, vorba lui Mazăre, să-i bată cu pumnul în masă ori de câte ori poftesc ceva. Geoană era perfect: curăţel, cuminţel, slăbuţ cât să-i lase să-şi facă mendrele dar n-a fost să fie! În perioada următoare luptele intestine se vor acutiza până când una dintre tabere va dobândi un real avantaj care-i va permite să scoată sabia din teacă. Deocamdată se joacă doar cu briceagul!