Rezilierea contractului firmei maghiare, care promitea reabilitarea tronsonului Rovinari-Bumbeşti Jiu, a rămas doar la stadiul de vorbe. Până în momentul de faţă, Secţia de Drumuri Naţionale Gorj nu a primit nici o adresă oficială în acest sens, deşi la sfârşitul anului trecut un secretar al Ministerului Transportului promitea că statul român se va debarasa de societatea Vegyepszer din Budapesta. între timp, presa centrală a scris pe larg despre alte ţepe date de această firmă în ţară.

Contractul de modernizare a Drumului Naţional 66 a fost încredinţat firmei maghiare în anul 2007. De atunci şi până acum, ungurii nu au reuşit să facă nici 5% din proiect. Pentru lucrări efectuate doar pe hârtie firma Vegyepszer a încasat peste 4 milioane de euro. La sfârşitul anului trecut, Eusebiu Pistru, secretar în Ministerul Transportului, promitea, în urma unei vizite în Gorj, că statul român va rezilia în sfârşit contractul încheiat cu societatea din Budapesta întrucât expira termenul până la care trebuiau finalizate lucrările. În contract existau clauze solide care prevedeau că statul român va pierde mulţi bani în condiţiile rezilierii contractului înainte de expirarea termenului. “Nu s-a făcut nimic. Doar am schimbat corespondenţa cu această firmă. Le-am trimis ultima notificare luna trecută şi nu ne-au răspuns la notificare. Cu siguranţă în această lună contractul va fi reziliat cu firma maghiară. Până la sfârşitul anului ne-am pregătit documentaţia pentru a organiza o nouă licitaţie la acest drum”, a declarat Eusebiu Pistru, la începutul lunii octombrie 2011.

Nici gând de o nouă licitaţie

Deşi pentru aceste luni se preconiza o nouă licitaţie în vederea desemnării unui alt constructor, se pare că nici măcar nu a fost reziliat contractul firmei maghiare. Până în momentul de faţă, Secţia de Drumuri Naţionale Gorj nu a primit nici o adresă oficială în acest sens. “Nu cred că a fost reziliat contractul cu societatea maghiară pentru că nu am primit nici o adresă în acest sens. Dacă rezilierea contractului se făcea în luna decembrie până în momentul de faţă trebuia să fim anunţaţi. Nici nu se poate vorbi de o nouă licitaţie, organizarea unei astfel de procedurii va dura ceva timp”, a declarat Ion Dina, şeful Secţiei de Drumuri Naţionale Gorj.

Doar lucrări de plombare

Şoferii care sperau ca în primăvară să fie demarate lucrările de reabilitare ale drumului de la Sadu mai au de aşteptat până să fie siguri că nu-şi vor defecta autoturismele pe acest tronson. Deocamdată vor trebui să se mulţumească doar cu plombarea gropilor mari. “În condiţiile în care va dispărea apa de pe carosabil vor fi reluate lucrările de plombare a gropilor mari. Din totalul estimat de 77.000 mp de gropi, s-a plombat circa 10.000 mp”, a mai precizat Ion Dina. Lucrările de plombare sunt efectuate de către o firmă din Giurgiu care va primi pentru fiecare metru pătrat de gropi reparat câte 21 lei. “Plata firmei din Giurgiu va fi efectuată de către societatea Vegyepszer, banii oprindu-se din garanţie. Până în momentul de faţă, firma din Giurgiu nu şi-a încasat banii pentru cât a lucrat. Conform contractului plăţile se vor face la 60 de zile”, a declarat Dina.

Ţepe maghiare în toată România

Potrivit informaţiilor apărute în presa naţională, peste 300 de firme româneşti au rămas cu buza umflată după ce au subcontractat lucrări de la acest trust de construcţii din Budapesta. Vegyepszer Hungaria a câştigat în România licitaţii în valoare de zeci de milioane de euro pe proiecte de infrastructură rutieră, principalul partener român fiind Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale (CNADNR). Printre acestea se află şi construcţia sectorului trei de la şoseaua de centură Cluj Est pentru care ungurii au încasat 31,9 milioane de euro. Vegyepszer n-a plătit decât 10% la subcontractorii români şi şi-a declarat insolvenţa. Societatea din Ungaria şi-a schimbat de mai multe ori denumirea şi a înfiinţat mai multe sucursale în România. În 2005, societatea se numea Nemzetkozi Vegyepszer SA, cu sediul în Budapesta. În momentul de faţă, sunt slabe speranţe pentru ca subcontractorii să-şi mai vadă banii, iar statul român să mai poată trage la răspundere constructorul maghiar pentru calitatea proastă a lucrărilor, sau pentru lucrările neefectuate deloc, aşa cum este cazul “reabilitării” drumului de la Sadu.