Motto: "Noi, Partidul Liberal, n-am atacat pe nimeni, nici cu săpun n-am umblat, nici cu orezul, nici cu macaroanele, nici cu găinile, nici cu cocoşii, nici cu răţile, cu nimic."(Mihai Ghimpu, preşedinte interimar Republica Moldova)

A sosit timpul, români! Clipa pe care am aşteptat-o cu toţii. Momentul de răscruce de care aveam nevoie. A venit vremea să trăim mai bine în ţara asta. Dar nu putem. Aşa că n-avem decât să facem ca toată lumea: să ne uităm la unii mai amărâţi ca noi.

Moldovenii, fără îndoială, sunt mai fraieri ca noi. Moldovenii luaţi cu totul, comunişti şi pro-occidentali deopotrivă. O fi Constituţia noastră interpretabilă şi ambiguă, dar a lor zici că-i făcută de însuşi Emil Boc. Pe scurt, la ei Parlamentul alege preşedintele. Dacă cel puţin 61 de parlamentari din totalul de 101 votează pentru aceeaşi persoană, preşedintele e numit în funcţie. Dacă nu se strâng 61, ghiciţi ce se întâmplă! Nu, greşit, nu se mai votează o dată, cum ar părea normal. Vax! Se dizolvă Parlamentul şi se fac alegeri parlamentare din nou. Ahahaha! S-a întâmplat deja de două ori şi sunt toate şansele să se întâmple iar şi după alegerile de azi (n.r. – textul a fost scris duminică), din moment ce nici comuniştii, nici coaliţia pentru integrarea europeană, nu pot strânge numărul necesar de mandate.

E uşor să râzi de moldoveni. Au accent ciudat, cuvinte care par desprinse din vechile scenete Divertis şi bulibăşeală politică mult superioară alei noastre. Să ne uităm puţin înapoi, spre începutul anilor 90, când eram şi noi tot cam ca ei. Obsedaţi de politică, cu spiritul civic excitat, scârbiţi de comunişti. Atât de scârbiţi încât l-am ales pe Iliescu. De trei ori! Acum, orice s-ar zice, chiar şi bugetarii o duc mai bine decât pe vremea aia. De bine de rău ne permitem concedii în străinătate şi aproape că ne permitem credite. Ne ia banca maşina sau casa înapoi doar foarte târziu, când mai aveam doar puţin de plătit. Şi sigur nu l-am mai vota pe Iliescu. Sau...-

mantzy.wordpress.com