Sociologul și activistul Gelu Duminică trage un semnal de alarmă cu privire la unul dintre subiectele de la proba de Limba Română din cadrul Evaluării Naționale, susținută de elevii de clasa a VIII-a. Într-o postare pe Facebook, acesta critică dur lipsa de empatie și de cunoaștere a realităților sociale din partea celor care au conceput subiectele de examen.

Potrivit lui Duminică, unul dintre subiectele de examen le-a cerut elevilor să redacteze o compunere în care să povestească o întâmplare trăită în timpul unei excursii. Însă, pentru mii de copii din România, acest exercițiu s-a dovedit aproape imposibil de abordat, întrucât nu au fost niciodată într-o excursie. Cauza? Lipsa resurselor financiare ale familiilor din care provin.

„M-a dezgustat lipsa de cunoaştere a realităţilor sociale din România a celor care au făcut şi validat subiectele”, afirmă sociologul în postarea sa.
El subliniază faptul că acești copii nu au avut de ales: vacanțele și excursiile au fost înlocuite de munca la câmp, îngrijirea animalelor sau alte activități gospodărești. În ciuda dorinței lor, realitatea economică i-a ținut departe de astfel de experiențe formative.

Discriminare prin lipsa de echitate
Duminică califică alegerea subiectului drept discriminatorie, considerând că el favorizează o categorie de elevi în detrimentul celei mai vulnerabile. În opinia sa, sistemul educațional românesc rămâne inechitabil, iar astfel de decizii îi marginalizează și mai mult pe elevii care provin din medii defavorizate.

„Să dezvolţi un subiect prin care ceri o compunere pentru ceva care pentru 10-15% dintre elevi nu are un fundament în realitate şi cunoaştere e, din punctul meu de vedere, discriminatoriu. Pentru că, din start, nu oferi şanse egale”, adaugă el.
Pentru a evidenția dezechilibrul, sociologul propune un exercițiu de imaginație: cum s-ar fi simțit elevii din orașele mari dacă li s-ar fi cerut să descrie o zi de muncă la câmp, alături de părinți? O astfel de temă, spune el, i-ar fi pus într-o postură similară cu cea a copiilor pentru care excursiile nu există nici măcar în amintiri.

„Închipuiţi-vă cum ar fi fost pentru elevii din marile aglomerări urbane dacă subiectul ar fi fost centrat pe «o zi pe care au petrecut-o alături de părinţi la munca de pe câmp»”, punctează Duminică.