PNL Gorj a dat publicităţii strategia întocmită de o comisie de specialişti pentru salvarea Complexului Energetic Oltenia, document înaintat premierului Cioloş, pe care îl prezentăm integral:

Document

Politica Uniunii Europene în domeniul energiei se bazează pe trei obiective fundamentale:

·        DURABILITATE

·        COMPETITIVITATE

·        SIGURANŢA ÎN ALIMENTAREA CU ENEGIE

În contextul instituirii şi al funcţionării pieţei interne şi din perspectiva necesităţii de protecţie şi conservare a mediului înconjurător, politica energetică a UE urmăreşte:

·        asigurarea funcţionării pieţelor de energie în condiţii de competitivitate;

·        asigurarea siguranţei aprovizionării cu energie în Uniune;

·        promovarea eficienţei energetice şi a economiei de energie;

·        dezvoltarea surselor regenerabile de energie;

·        reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră;

·        promovarea interconectării reţelelor energetice.

Resurse energetice epuizabile

           O evaluare corectă a posibilităţilor de acoperire a necesarului de resurse energetice primare în perspectivă, trebuie să pornescă de la situaţia actuală a rezervelor certe.

·     Lignitul reprezintă singurul purtător intern de energie primară care, din punct de vedere al resurselor, poate contribui semnificativ la asigurarea necesarului de consum pentru producerea energiei electrice în următorii 40 de ani. Puterea calorifică medie a lignitului din Romania este de peste 1800 kcal/kg ,cu mult peste cel din Grecia sau Turcia cu o putere calorifică de circa 1300 kcal/kg  folosit in centralele energetice, ceea ce ii conferă lignitului românesc , un bun randament energetic,  în acelaşi timp, emisia de CO2 fiind semnificativ mai mică.

·     Privitor la huilă, restrângerea perimetrelor şi închiderea minelor neperformante a condus la situaţia în care numai circa 30% din totalul rezervelor geologice de huilă se mai regăsesc în perimetrele aflate în concesiunea CNH. Conform Directivei UE adoptată recent, UE permite continuarea subvenţiei pentru exploatarea huilei până în 2018 şi condiţionează acest fapt de aplicarea strictă a unui program de închidere a minelor care generează pierderi. Se poate estima că evoluţia costurilor de producţie, costurile suplimentare cu emisiile de CO2 şi eliminarea subvenţiilor pentru producţie (cerută de UE) va conduce la reducerea tot mai accentuată a competitivităţii huilei din producţia internă şi deci la restrângerea semnificativă a producţiei.

·     Rezervele de titei si gaze naturale, pot asigura necesarul de consum pentru producerea energiei electrice pentru următorii 15 ani

·     Rezervele de uraniu , asigură necesarul pentru următorii 16 ani.

România va rămâne dependentă de importurile de energie primară, dacă se va reduce sau se va renunţa la cărbune, pentru a produce energie electrică lignitul fiind singura resursă  ce poate asigura necesarul pe o perioadă îndelungată de timp.

Avantaje competitive ale sectorului energetic pe lignit

Resursele de lignit asigură întreg necesarul, producţia de energie pe lignit nefiind dependentă de importuri, ca celelalte resurse energetice (gaze, ţiţei, huilă, uraniu).

Carierele din Oltenia sunt dotate cu tehnologie modernă şi sunt deschise la capacitatea prevăzută în studiile de fezabilitate.

Rezervele  de lignit sunt cantonate pe o suprafaţă relativ redusă (judetele Gorj, Mehedinţi, Vâlcea)

Energia electrică produsă pe lignit nu este influenţată de condiţiile meteorologice (secetă, vânt, soare)

Deficienţe competitive

·     Organizarea sectorului de producere a energiei electrice pe societăţi comerciale ce folosesc surse unice de producere : fie cărbune ,fie gaze,fie apă, fie surse regenerabile , care furnizează energie pe aceeaşi piaţă.

·     Neangajarea desfacerii producţiei de energie pe termen mediu şi lung pe baza unor contracte pe piaţa contactelor bilaterale (PCCB ) care să garanteze cantităţile şi preţurile în actuala structură. În prezent, o mare cantitate de energie se tranzacţionează pe piaţa zilei următoare (PZU ) care a ajuns la un procent de aproape 40 %, iar noaptea chiar la 50%.

·     Preţurile energiei nu reflectă securizarea furnizării energiei în funcţie de poziţia consumatorului/producătorului în curba de sarcină.

·     Până în prezent,  s-au realizat lucrările de conformare la mediu doar la 8  grupuri energetice pe cărbune din România ( 8 din cele 12 de la CEO).

·     Energia pe cărbune, fiind poluantă, este dezavantajată pe piaţă ca urmare a impunerii de a cumpăra pentru fiecare megawat produs un certificat de CO2 al cărui preţ se adaugă la preţul de producţie, cu toate că, de ani buni, energia pe cărbune în România a asigurat securitatea sistemului energetic. Este de analizat, totodată,  ce se întâmplă în Europa cu instalaţiile de captare şi stocare a dioxidului de carbon care sunt în etapa de implementare şi pentru care Uniunea Europeană a alocat sume uriaşe, de ordinul miliardelor de euro. Proiectele fiind în etapa demonstrativă, se va lua în calcul care este eficienţa acestora.

PROPUNERI PE TERMEN SCURT ŞI MEDIU

·     Elaborarea ,,Strategiei Energetice Naţionale”, care să cuprindă alegerea unui mix de energie echilibrat, care să confere sectorului energetic, competitivitate şi securitate în aprovizionare, cu accent pe utilizarea resurselor interne, respectiv a lignitului, a potenţialului hidroenergetic, a energiei nucleare. Studiile întocmite de Hunton&Williams-SUA în anul 2003 şi Parsons Brincherhoff Ltd-UK în anul 2007(actualizat în 2009), au analizat şi prezentat o serie de oportunităţi respectiv scenarii de restructurare a sectorului de producere a energiei electrice în România, reţinându-se ca optim un număr de 3 scenarii, dintre care cu cel mai bun potenţial, scenariul în care se înfiinţau cele două societăţii noi , ELECTRA şi HIDROENERGETICA, cele două societăţi, având de cost de producţie  şi cote de piaţă apropiate, 45%,respectiv 40%.

·        Constituirea unui pachet de 1000MW, din producţia de energie pe lignit, hidro şi nuclear care ar putea asigura un preţ competitiv pentru export.

·     Construirea de grupuri noi pe lignit  de 500 MW cu parametrii supracritici , prin atragere de fonduri intracomunitare nerambursabile, care să înlocuiască vechile grupuri energetice care folosesec tehnologia anilor 1970. Slovacia construieşte o termocentrală cu fonduri intracomunitare nerambursabile.

·      Continuarea programelor de modernizare a utilajelor şi instalaţiilor din carierele cu  rezerve mari de cărbune şi costuri de producţie mici.     

·     Finalizarea programelor de conformare la directivele de mediu a grupurilor modernizate (NOX), concomitent cu modernizarea şi conformarea  la directivele de mediu ale  grupului nr 5 de la Termocentrala Rovinari, respectiv grupului nr. 7 de la Termocentrala Turceni.  Reluarea proiectului de modernizare a grupului nr. 6 de la Termocentrala Turceni, proiect pentru care se semnase un acord de împrumut cu BERD, în valoare de 191,5 milioane de euro.  Deasemenea, tot pentru acest grup a fost iniţiat, în anul 2011, proiectul demonstrativ GETICA CCS, pentru captarea, transportul şi stocarea CO2, care ar fi redus cu 85%  emisiile.

·     Elaborarea unei legislaţii prin care energia consumată în activitatea de exploatare şi produsă în propriile termocentrale să fie exceptată de la plata taxelor de cogenerare, certificatelor verzi, a componentei de injecţie şi de extracţie în/din reţea.  Limitarea sumelor plătite de CEO către Apele Române, pentru apa de răcire a turbo-agregatelor, la diferenţa dintre cantitatea de apă captată şi cea deversată.

·     Elaborarea unui act normativ care să permită exproprierea pe cauză de utilitate publică, de către CEO, în numele Statului Român, pentru suprafeţele de teren necesare desfăşurării activităţii de exploatare a cărbunelui în condiţii de siguranţă şi eficienţă economică.

·      Listarea la bursă  a companiei prin IPO, în vederea atragerii de surse noi pentru investiţii. Compania a fost atractivă la momentul înfiintării şi chiar la finele anului 2012, procesul de listare fiind demarat dar, ca urmare a rezultatelor financiare 2013-2015, acest proces a fost suspendat, scăzând  interesul potenţialilor investitori.

·     Menţinerea serviciilor de sistem, la nivelul prevăzut în Hotărârea de Guvern nr.138/2013,  prin modificarea Art. 6, în sensul ca termenul de aplicare să fie prorogat până la data de 31 decembrie 2016.

·     Externalizarea termocentralei Brăila. Termocentrala  Brăila, cu cei 300 de angajaţi, a fost preluată, în octombrie 2013,  în contul unei datorii, în valoare de 28 milioane lei, pe care Termoelectrica o avea la CEO.  Pe lângă cele 28 de milioane, pentru preluarea Termocentralei Brăila, CEO a mai plătit 8 milioane lei, iar lunar mai plăteşte cca 100 mii lei pentru spaţii si utilităţi. Din momentul preluării, Termocentrala Brăila nu a produs nici măcar 1KWH, în schimb,  produce pierderi anuale de 18-20 milioane lei.

·     Evaluarea şi vânzarea unor active care nu fac obiectul principal de activitate al CEO şi care produc costuri (Baza Săcelu, Hotel Miami din Tg-Jiu, Hotel Mina din Rânca.

·      Renunţarea la sediile închiriate de CEO, unde funcţioneaza parte din aparatul administrativ, imobile ale căror costuri influenţează activitatea CEO (sediul CEZ), având în vedere că CEO are în proprietate imobile pe care nu le foloseşte.

La începutul anului viitor, vom elabora un document care se referă la măsuri ce ar trebui implementate strict la nivelul companiei, document pe  care, deasemenea, îl vom supune atenţiei dumneavoastră şi conducerii Complexului Energetic Oltenia.