Super-imunitatea care l-ar fi scutit pe Greblă de emoţii penale

Una din ultimele „trăsnăi” pe care actuala putere a votat-o în Parlament în lupta cu „Statul Paralel” şi care va deveni lege în curând o reprezintă acordarea unei super-imunităţi judecătorilor de la Curtea Constituţională, din rândul cărora până acum doar gorjeanul Toni Greblă a avut probleme de natură penală.

Senatorii au adoptat prin vot modificări aduse la sfârşitul anului trecut de deputaţi cu privire la modul în care pot fi anchetaţi de acum încolo judecătorii constituţionali, legea urmând să ajungă la preşedintele Klaus Iohannis pentru promulgare.

Noile prevederi legale fac aproape imposibilă anchetarea foştilor colegi ai lui Greblă. Două treimi dintre aceştia trebuie să fie de acord ca vreunul dintre ei să fie trimis în judecată, reţinut sau percheziţionat, şi asta numai după ce ministrul justiţiei formulează o cerere în acest sens, după ce este sesizat prin intermediul procurorului general al României. Până acum, procedura avea la bază acceptul instituţiei care l-a trimis pe judecător să îl reprezinte în Curtea Constituţională, respectiv, Preşedinţia ori Biroul Permanent al Senatului sau Camerei Deputaţilor.

Noile modificări prevăd şi că dacă un judecător nu are un mandat întreg îndeplinit, cum e cazul celui care l-a înlocuit pe Greblă după ce gorjeanul a fost reţinut de DNA, acesta mai are dreptul la un mandat întreg, care e de 9 ani. Constituţia prevede însă că un judecător al CCR nu poate sta în funcţie mai mult de 9 ani şi, probabil, actualii judecători constituţionali vor trebui să clarifice problema respectivă. La finalul mandatului, aceştia beneficiază de o pensie specială, iar dacă se retrag din funcţie din motive de sănătate, vor avea dreptul şi la 6 salarii compensatorii echivalente cu indemnizaţia primită lunar.

În aceste condiţii, Toni Greblă are mari şanse să rămână singurul judecător constituţional care a avut vreodată probleme cu organele de anchetă. Până acum, el este oricum singurul judecător CCR trimis în judecată pentru fapte de corupţie, fapte pe care le-a negat ori de câte ori a avut posibilitatea. DNA l-a acuzat pe acesta că a derulat afaceri în perioada în care era judecător CCR şi legea îi interzicea acest lucru, dar şi că finul său, Ion Bârcină, zis Dan Goeru, i-a finanţat ilegal campaniile electorale din 2008 şi 2012, în urma cărora a devenit senator de Gorj. Procesul fostului parlamentar şi prefect al judeţului este pe rol şi anul acesta la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, până la pronunţarea unui verdict definitiv mai fiind cale lungă, timp suficient pentru multe alte modificări ale legislaţiei de către cei care au puterea pentru a lua asemenea decizii.

Vizualizări: 1,305

Trimite pe WhatsApp

Alte articole din Politică:

Citește și: