Pentru învăţământul preuniversitar proiectul de lege vizează:

1. Compatibilizarea ciclurilor de învăţământ cu cerinţele unei educaţii moderne şi cu
Cadrul European al Calificărilor

2.    Reforma curriculară şi a procedurilor de evaluare

3.    Accelerarea descentralizării în contextul asigurării calităţii.

4.    Reformarea politicilor în domeniul resursei umane.

5.    Considerarea educaţiei timpurii ca o prioritate a sistemului de învăţământ

6.    Stimularea puternică a educaţiei permanente.

Noutăţile Legii Educaţiei Naţionale

1. Proiectul oferă pentru prima dată în ultimii 20 de ani o viziune coerentă asupra Educaţiei, scopului acesteia şi mijloacelor de realizare a lui.Legea acoperă toate contextele educaţionale (formal, non-formal, informal), armonizându-le pentru prima dată, reuşind această performanţă în articole, eliminând verbiajul, redundanţele, neconcordanţele.

2. Actualul proiect reprezintă formalizarea în texte legislative a unei opţiuni politice majore: România crede în Educaţie ca pârghie principală de dezvoltare economică, socială, politică şi culturală.Proiectul Legii Educaţiei Naţionale prevede alocarea unui procent de 7% din PIB Educaţiei şi Cercetării (educaţie în context formal), precizând de asemenea necesitatea alocării de resurse bugetare educaţiei permanente (educaţie în contexte informale şi non-formale). De asemenea, se instituie deschiderea unui cont educaţional - art. 302 - reprezentând sprijinul acordat de stat pentru exercitarea dreptului la educaţie permanentă.

3. Legea reuşeşte să modernizeze, coerentizeze şi să compatibilizeze educaţia din România cu educaţia din ţările UE, prin principalele axe:

a). Creşterea calităţii învăţământului din Româniase va realiza prin:

Ø     generalizarea învăţământului obligatoriu de 10 ani, gândit ca un parcurs educaţional continuu, închegat, începând cu clasa pregătitoare şi terminând cu clasa a IX-a.

Ø     centrarea educaţiei pe elev prin:

-         conceperea unui curriculum centrat pe obţinerea competenţelor cheie de dezvoltare armonioasă a personalităţii;

-         Evaluarea elevilor gândită şi ca un proces remedial, nu doar constatator al unei stări de fapt.Acest nou tip de evaluare se realizează printr-un instrument nou creat, numit portofoliu educaţional.

b). Finanţarea educaţiei. Atât în învăţământul preuniversitar, cât şi în cel superior, finanţarea este gândită pentru a eficientiza cheltuirea banului public şi a stimula performanţa individuală (elev - student - profesor), cât şi pe cea instituţională (şcoală - liceu - universitate - programe de studii). Legea propune ca finanţarea învăţământului preuniversitar să se facă în baza şi în limitele costului standard per elev sau preşcolar(pentru prima dată în învăţământul românesc), precum şi tot pentru prima dată impune principiul finanţarea urmează elevul.

c). Realizarea descentralizării- Unul dintre cei mai importanţi, dacă nu cel mai important pas făcut pentru restructurarea şi modernizarea învăţământului din România, îl reprezintă opţiunea majoră a actualului proiect de lege pentru descentralizarea deciziei, finanţării, curriculumului şcolar şi universitar.

Descentralizarea în privinţa curriculumului se realizează astfel: în cadrul planurilor cadru disciplinele obligatorii au o pondere de 80% la nivelul învăţământului obligatoriu şi de 70% la nivelul liceului, iar cele opţionale reprezintă 20% la nivelul învăţământului obligatoriu şi 30% la nivelul liceului. Disciplinele opţionale astfel repartizate în cadrul planului cadru vor fi decise la nivelul fiecărei şcoli şi se vor constitui ca şi curriculum la decizia şcolii. De asemenea, descentralizarea va viza şi fiecare disciplină în parte, în acest caz, programa şcolară acoperind doar 75% din numărul orelor de predare, lăsând la dispoziţia cadrului didactic 25% din numărul orelor alocat disciplinei respective. Acest procent de 25% din timpul alocat disciplinei va fi folosit de către profesorul disciplinei în funcţie de caracteristicile clasei, fie pentru învăţare remedială, fie pentru consolidarea cunoştinţelor sau pentru stimularea elevilor capabili de performanţe, conform planurilor individuale de învăţare elaborate pentru fiecare elev.

Proiectul Legii Educaţiei Naţionale, realizat de MECTS pe baza opţiunilor fundamentale ale Pactului Naţional pentru Educaţie şi al Strategiei „Educaţia şi Cercetarea pentru Societatea Cunoaşterii” a Comisiei Prezidenţiale, leagă în mod direct descentralizarea de responsabilitatea publică care revine instituţiilor şi unităţilor de învăţământ din România, resursei umane şi cadrelor de conducere ale învăţământului.

4. Proiectul Legii Educaţiei Naţionale propune o abordare coerentă a resursei umane din Educaţie.Se introduce, pentru prima dată în învăţământul românesc ideea necesităţii existenţei unui cadru didactic cu un înalt nivel de pregătire profesională şi psihopedagogică egal pentru toate tipurile şi formele de învăţământ preuniversitar, atât pentru învăţământul primar, cât şi pentru cel gimnazial şi liceal, titulatura pe care o vor avea cadrele didactice fiind aceea de profesor.

5. Legea Educaţiei Naţionale introduce pentru prima dată un sistem coerent de alegere a structurilor de conducere atât în sistemul de învăţământ preuniversitar, cât şi în universitar.

6. Depolitizarea şi democratizarea educaţiei. Proiectul de lege stipulează în mod coerent interzicerea prozelitismului de orice tip în unităţile şcolare şi în campusurile universitare. De asemenea, proiectul prevede că directorul şi directorul adjunct al unităţii de învăţământ preuniversitar nu pot fi membri ai unui partid politic pe perioada exercitării mandatului.

7. Creşterea gradului de participare şi implicare în viaţa şcolii şi a universităţii a părinţilor, elevilor, studenţilor, autorităţilor locale şi a mediului economic.Beneficiarii direcţi, elevii şi studenţii, sunt implicaţi în decizia privind curriculum-ul la dispoziţia şcolii, în decizia privind creditele transferabile pe care le pot urma şi în alegerea traseului educaţional personalizat. De asemenea, părinţii, în cazul unităţilor de învăţământ preuniversitar, sunt prezenţi în viaţa şcolii, fiind reprezentaţi în consiliile de administraţie ale acestora, putând influenţa decizia comunităţii educaţionale, în favoarea intereselor elevului.

8. Proiectul Legii Educaţiei Naţionale acordă atenţie mărită copiilor şi tinerilor cu nevoi speciale, elevilor şi studenţilor aparţinând minorităţilor naţionale, ca şi învăţământului confesional, militar şi medical.

9. Proiectul Legii Educaţiei Naţionale instituie printr-o serie de articole şi structuri înfiinţate prin lege crearea climatului de etică şcolară şi universitară, stimularea unui mediu şcolar şi universitar de înaltă probitate profesională şi morală.

10.Proiectul Legii Educaţiei Naţionale stabileşte pentru prima dată pârghiile prin care educaţia realizată în contexte non-formale poate duce la obţinerea de noi competenţe şi certificări profesionale, făcând posibilă reconversia profesională, învăţarea de-a lungul vieţii şi continua adaptare a individului la cerinţele din ce în ce mai înalte şi diverse ale societăţii în care trăim.

Inspector Şcolar General,

Prof. SEBASTIAN JUSTIN PARALESCU