Preşedintele Traian Băsescu va face prima sa vizită externă, din actualul mandat, în Basarabia, la mijlocul săptămânii viitoare. Mă întreb dacă preşedinţii celor două ţări vor folosi în discuţiile oficiale translator…Vizita lui Băsescu va avea loc pe un fundal de evenimente al căror ecou nu este deloc liniştitor pentru tot ceea ce înseamnă românism în aceste locuri. Aflat în poziţia ingrată de a fi cu o parte din vechea ţară în UE şi în NATO iar cu altă parte în Rusia, Băsescu vrea să dea un dram de speranţă românilor din Basarabia. Speranţa că nu i-am abandonat sub steagul rusesc şi cizma căzăcească chiar dacă am recunoscut mai demult că ei fac parte dintr-o altă ţară! Problema Basarabiei ca de altfel şi problema noastră precum şi a întregii Europe este Transnistria, o enclavă creată şi întreţinută acolo de Rusia de frica unei eventuale reîntregiri a României care i-ar crea mari probleme făcând-o aproape vecină şi cu UE şi cu NATO dacă n-ar despărţi-o Ucraina. Existenţa Transnistriei de 20 de ani este opera nu numai a Rusiei dar şi măsura neputinţei marii Uniuni Europene de a rezolva un conflict care până nu demult părea însăilat de o gaşcă de generali ruşi care luaseră mai multă votcă la bord. Existenţa Transnistriei a creat un precedent periculos pentru toate ţările cu minorităţi naţionale în sensul că, oricine poate să traseze o graniţă în jurul câtorva localităţi pe care să le boteze republică şi să înceapă să se comporte ca şi când ar fi un stat.  Şi asta sub nasul Bruxelles- ului de unde ne vine esenţa de democraţie ambalată în sticluţe mici! Preşedintele Băsescu  a găsit o platformă de cooperare cu preşedintele interimar al Basarabiei, Mihai Ghimpu, iar primele semne s-au şi văzut în desfiinţarea gardului de sârmă ghimpată dintre România şi Basarabia. Între timp, chiar mâna lungă a Moscovei, Igor Smirnov,  nu se simte prea bine în sensul că o parte din foştii lui aliaţi la autodeclararea Republicii Transnistrene au început să-i poarte sâmbetele şi să-i ceară demisia.  Omul nu este de acord cu nimic pe lumea asta decât cu constituţia Rusiei pe care o vrea implementată în cele patru raioane şi două oraşe cât numără închipuita sa ţară. Nici acum nu crede că vremea bazucilor a trecut iar generalul Lebed care i-a ţinut isonul ameninţând nu cu mult timp în urmă România cu faptul că împreună cu armata a-14-a poate ajunge la Bucureşti în două ore s-a pensionat. Transnistria nu este numai problema Basarabiei atât de dependentă de resurse şi energie de Rusia. Este în aceeaşi măsură şi problema Ucrainei care susţine rezolvarea ei prin declararea acestui ţinut ca autonom dar aparţinând Moldovei, a Rusiei, care menţine forţe armate cu rol de menţinere a separatismului, a României din trupul căreia a fost cioplită Republica Moldova  şi a tuturor ţărilor care nu şi-au pus încă ochelari de cal! Din fericire în ce-a mai rămas din Moldova lucrurile merg înspre bine. Condamnarea comunismului care i-a făcut atâta rău este ultimul lucru care l-a scos din minţi pe Voronin, plecat de la putere prin alegeri democrate. Sunt semne bune chiar dacă de la răsărit n-au prea venit niciodată!