În 1821  Tudor Vladimirescu, ajuns in fruntea pandurilor la Bolintin, lansează „Proclamatia către bucuresteni“, prin care îi cheamă pe aceștia la lupta antiotomană.

În 1911 s-a născut Josef Mengele, criminal de război nazist. Supranumit „Îngerul morții” a efectuat experimente inumane pe deportați, mai ales pe cupluri de gemeni.

În 1957 a murit marele sculptor român Constantin Brâncuși.

Moartea lui Constantin Brâncuși

„Mor neîmpăcat sufleteşte că nu pot să-mi dau sufletul în ţara mea, iar material că voi putrezi în pământ străin, departe de fiinţa cea mai dragă, mama mea…” se spune că acestea au fost cuvinte adresate Episcopului Teofil Ionescu la 16 martie,cand l-a împărtăşit pe Brâncuși.

Constantin Brâncuși și-a găsit sfârșitul la Paris la 16 martie 1957 la ora 2 dimineaţa. Cauza morții este o incertă, însă potrivit anumitor surse se spune că sculptorul avea obiceiul de a bea multă șampanie rece, lucru care i-ar fi provocat până la urmă o pneumonie puternică și fatală.

Slujba are loc pe 19 martie la Biserica Română Ortodoxă din Rue Jean de Beauvais si este înmormântat în cimitirul din Montparnasse.

Piatra funerara din cimitirul din Montparnasse şi-a pregătit-o singur, şi-a scrie numele şi anul naşterii sub semnul unei cruci, iar ulterior ucenicii îi vor dăltui data morţii.

Pe langa Constantin Brâncuși, în cimitirul din Montparnasse mai sunt inmormantati alte personalitati de origine romana, cum ar fi Eugen Ionescu, Emil Cioran sau Tristan Tzara.

A existat o mişcare în România, iniţiată de scriitorul Laurian Stănchescu, pentru aducerea în ţară a osemintelor lui Brâncuşi, mai ales că în acelaşi loc de veci se mai află îngropaţi Alexandre Istrati şi Natalia Dumitresco, cei care au fost şi legatarii testamentari ai marelui artist. Cei doi l-au îngrijit în ultimii ani ai vieţii sale pe Brâncuşi. L-au cunoscut pe Brâncuşi după ce în anul 1948 au închiriat un atelier în Impasse Ronsin, alături de atelierul artistului.