21 Stenograms

Conform legendei, imediat după moarte corpul uman cântăreşte cu exact 21 de grame mai puţin decât cât cântărea cu câteva secunde înainte de nedoritul eveniment. S-a tras concluzia că aceea este greutatea sufletului.

Recent, mai multe personaje au fost uşurate şi ele cu câteva zeci de stenograme. Speranţa furnizorilor de discuţii telefonice transcrise a fost, desigur, să le ia sufletul celor interceptaţi. Ghinion. Cei mai mulţi dintre ei nu prezentau această anomalie de la bun început, aşa că nu au avut ce să le ia.

Moda stenogramelor arată natura neajutorată a României: o ţară în care nimeni nu face treabă, aşa că se mulţumeşte să facă circ. Stenogramele transpirate în presă denotă neputinţa procurorilor. Irelevante şi inutile din punct de vedere juridic, stenogramele sunt ca o flegmă aplicată pe parbrizul ţăranului pe care nu ajungi să-l baţi, pentru că şi-a blocat uşile. ”Nu putem să vă băgăm la puşcărie, dar luaţi de-aici nişte stenograme, măcar să vadă lumea cine sunteţi cu adevărat!”. Mda, mersi mult. Din discuţiile lui Vântu cu şefii trustului său am aflat ceea ce ştiam deja: că presa scrie la comandă şi că patronii de presă sunt departe de a fi nişte domnişoare neîntinate care nu se implică în politica editorială a angajaţilor. Chiar era cineva naiv s-o creadă pe asta- Nu. Îţi cumperi trust de presă şi bagi milioane în el fără să scoţi nimic ca să fii puternic, nu pentru că îţi place ţie ideea de libertate de exprimare şi în mod sigur nu pentru că eşti filantrop.

Deşi savuroase şi mult superioare din punct de vedere artistic mai multor romane celebre cu spionaj, dialogurile din stenograme rămân la fel de inofensive pentru cei care se regăsesc în ele cum sunt şi pentru cei care le citesc şi le comentează amuzaţi. Ne plac stenogramele, dar parcă ar merge şi ceva arestări la desert.

Vizualizări: 154

Trimite pe WhatsApp

Alte articole din Editorial:

Citește și: