Acum 100 de ani, prin octombrie, un astronom scoțian pe nume Robert Innes îndrepta un telescop către un mănunchi de stele de pe cerul emisferei sudice, în Johannesburg-ul adoptiv. După 5 ani de observații și o muncă de Sisif, Innes descoperea că deja cunoscuta Alpha Centauri avea două surori, alături de care forma un sistem solar foarte ciudat. Acesta avea trei stele în mijlocul lui în loc de una; stelele se rotesc una în jurul celeilalte, iar planetele se rotesc toate în jurul stelelor.

Innes a botezat a treia stea, cea mai mică, Proxima Centauri (pentru că era mai aproape de Alpha Centauri A decât Alpha Centauri B).

Astăzi, 100 de ani mai târziu (aproape 101), o echipă de astronomi a anunțat că acest sistem solar (cel mai apropiat de noi, de altfel) conține o planetă foarte asemănătoare ca Pământul, deci una care, după toate testele lor, ar putea adăposti viață. Ceva mai bun de atât nu vom descoperi niciodată. Având în vedere distanța mult mai mică față de oricare alt sistem solar străin (”doar” 4 ani lumină), planeta numită deloc creativ ”Proxima Centauri B” este prima (dacă nu cumva singura) pe lista lumilor unde ne putem muta, odată ce-o vom fi distrus-o pe aceasta.

Nărăvașa planetă e doar un pic mai mare decăt Pământul și se învârte în jurul Proxima Centauri o dată la 11 zile (față de cele 365, cât petrecem noi într-o călătorie în jurul Soarelui). Nu se cunoaște încă din ce este făcută, dar astronomii prezic că este stâncoasă și destul de solidă, cam ca Terra. Nu este foarte luminoasă (se estimează că lumina, pe timpul zilei, este la o treime față de cea de pe Pământ), dar cel mai probabil e foarte frumoasă: ”soarele” ei este de-un roșu închis, stins, iar atmosfera, cerul și norii sunt nu alb-albastre, ca ale noastre, ci roșu-purpurii.

Descoperirea este epocală, deoarece se estimează că, în timpul vieților noastre, vom afla dacă Proxima Centauri B are sau nu viață pe suprafața ei. Cum? Deja trecem la frumuseți pământești. O variantă ar fi super-telescoapele care se construiesc pe câteva dintre cele mai înalte vârfuri muntoase, atât de puternice încât vor putea ”vedea” la 4 ani lumină, prin atmosfera micuței planete, până în adâncurile acesteia. A doua este și mai fantezistă: miliardarul rus Yuri Milner finanțează deja un proiect incredibil: un laser care va ”împinge” niște sonde în formă de disc cu o viteză uriașă, înspre Alpha Centauri. Se estimează că sondele vor putea ajunge acolo în 20-30 de ani. Deci, haideți, un pic de ambiție, să trăim până atunci. Proxima Centauri B ne promite că merită.