Busuiocul cu aromă de lămâie, cultivat şi în România

Busuiocul cu aromă de lămâie a fost cultivat recent şi în România, fiind omologat în acest an în grădinile stațiunii de cercetare din Buzău. Soiul, unic în Europa, a fost omologat recent de cercetătorii români şi va putea fi cultivat şi în grădinile noastre. Tot la Buzău se mai cultivă și alte varietăți de busuioc exotic, cum ar fi cele cu aromă de trandafir și de scorțișoară.

Busuiocul cu aromă de lămâie este noua provocare pentru cei cărora le plac mâncărurile din bucătăria italiană sau grecească. Planta este frecvent utilizată în zona mediteraneeană, dar mai puțin cunoscută în România fiind originară din India și se crede că ar fi fost adusă în Europa de Alexandru Macedon, în urmă cu mai bine de două milenii.

Văzut de la distanţă, busuiocul din grădina Staţiunii de Cercetare pentru Legumicultură din Buzău pare la fel ca oricare altul. Seamănă foarte mult cu busuiocul obişnuit, diferența este că are o aromă de lămâie. Dacă nu am vedea planta şi am mirosi, am crede că avem în faţă lămâie şi nu busuioc. Planta poate fi cultivată în spaţiile din câmp, în jardiniere, în ghivece şi este o plantă cu multiple întrebuinţări.

Bucătăria tradițională românească folosește destul de puțin busuiocul. Însă, odată cu noile tendințe alimentare, cercetătorii de la Buzău spun că planta și-a găsit numeroase întrebuințări.

Busuiocul cu aromă de lămâie poate fi consumat în băuturi răcoritoare în locul lămâiei din limonade, în salate, cu legume şi fructe, mai poate aromatiza diverse preparate culinare, poate orna platourile de fel şi fel de aperitive.

Este foarte sănătos, este bine să îl consumăm în perioada aceasta conţine numeroase minerale, vitamine care sunt benefice în perioada caldă. Este indicat mai mult să îl consumăm pentru a preveni anumite boli având această proprietate de sanitizare şi de curăţare pe interior.

Un alt soi de busuioc aclimatizat în România este cel cu aromă de scorţişoară. A fost scos la vânzare, în aprilie, de specialiştii de la Universitatea de Ştiinţe Agricole din Cluj-Napoca şi se foloseşte mai ales pentru prăjituri şi torturi.

Vizualizări: 616

Trimite pe WhatsApp

Alte articole din Gospodar:

Citește și: