Vâlvătaia iscată în jurul reîmpărţirii teritorial-administrative, în regiuni, susţinută de preşedintele Băsescu s-a stins. Actuala coaliţie n-a putut să ajungă la un consens pentru că UDMR n-a vrut sub nici o formă să discute niciuna din variantele vehiculate; opt regiuni, opt plus una, opt plus două… Pentru că 6% din populaţie n-a fost de acord cu această reîmpărţire 94% au rămas să fluiere pe margine. Zic 94% pentru că opoziţia s-a declarat la un moment dat de acord cu reîmpărţirea, dar după alegerile de anul viitor. În replică, reprezentanţii celui mai mare partid din coaliţie au s-au declarat împăcaţi cu gândul că au pierdut această bătălie, dar sunt hotărâţi să aplice planul B şi anume acela de descentralizare şi reorganizare a instituţiilor deconcentrate pe forma de regiuni de dezvoltare economică care există şi în prezent. Regiunile de dezvoltare existente la această oră sunt în număr de 8 iar judeţele cu populaţie maghiară, Covasna şi Harghita fac parte din regiunea „Centru” alături de Alba, Sibiu şi Braşov. Până acum n-am auzit pe nimeni din UDMR să facă scandal că sunt incluşi alături de români într-o regiune care are ca scop dezvoltarea economică regională şi absorbţia mai uşoară a fondurilor europene… N-a fost scandal nici atunci când consiliile judeţene ale actualelor judeţe s-au asociat de bunăvoie într-o astfel de regiune, care chiar dacă nu are statut administrativ, corp executiv şi legislativ au derulat sume impresionante şi au putut accesa programe europene substanţiale. Reorganizarea instituţiilor deconcentrate se va face, dacă dăm crezare declaraţiilor ministrului Udrea pe actualele regiuni de dezvoltare. Astfel Inspecţia de stat în construcţii, instituţie subordonată ministerului condus de d-na Udrea, va avea un singur sediu la nivel de regiune, iar în actualele judeţe vor rămâne doar 9 inspectorii de resort. Astfel vor dispare la nivel de regiune câteva posturi de şefi cu şoferii şi secretarele aferente. Dacă toate instituţiile statului vor urma modelul descris de ministru înseamnă că de fapt împărţirea în regiuni se face efectiv numai că acele regiuni nu vor avea sediu administrativ, personalitate juridică şi for legislativ  toate acestea urmând să fie deţinute de instituţiile statului care se reorganizează. Deocamdată nu se ştie dacă toate instituţiile din subordinea tuturor ministerelor vor fi atinse de modelul de reorganizare dat ca exemplu, dar dacă va fi aşa este un pas înainte câştigat de putere. Dacă instituţiile se reorganizează în acest mod pe care am înţeles că-l agreează şi UDMR se pune întrebarea de ce se opun cu atâta înverşunare unei reorganizări administrative? Poate pentru faptul că în actualele regiuni economice puterea este deţinută de preşedinţii consiliilor judeţene care fac parte din consiliul de coordonare  al regiunii a cărui preşedinţie o deţin pe rând? Poate pentru că în condiţiile unei regiuni administrative cohorta de funcţionari de toate rangurile, susţinători ai consiliilor judeţene şi ai prefecturilor ar dispărea? Poate pentru că ungurimea, în contextul unei regiuni administrative, nu va mai avea pondera pe care o are în actualele judeţe? De fapt de regiuni administrative cred că se teme şi puterea în integralitatea sa şi opoziţia.