Dl. Dominique Strauss-Kahn                                                     Bucureşti, […] mai 2010

Director General

Fondul Monetar Internaţional

Washington, DC, 20431

S.U.A.

Stimate domnule Strauss-Kahn:

1.             Programul cuprinzător anti-criză susţinut de Fond, UE şi Banca Mondială a continuat să joace un rol crucial în normalizarea condiţiilor financiare menite să conducă la inversarea dezechilibrele economice şi pregătirea redresării economice. În pofida acestor îmbunătăţiri, condiţiile s-au dovedit a fi mai dificile decât am anticipat. Activitatea economică a continuat să fie marcată de recesiune în ultimele luni, datorită atât cererii interne reduse cât şi unei revenirii lente  a partenerilor comerciali ai României. Incertitudinile legate de criza din Grecia au condus de asemenea la o creştere a riscurilor de piaţă. Prin urmare, ne aşteptăm acum ca redresarea economică să devină vizibilă mai târziu în cursul acestui an, şi proiectam o creştere economică în jur de zero sau uşor negativă în 2010.

2.             Creşterea economică mai slabă si dificultăţile în colectarea veniturilor precum şi presiunile în anumite categorii de cheltuieli publice au creat probleme în atingerea ţintelor noastre fiscale. Cu toate acestea, rezultatele noastre în ceea ce priveşte alte ţinte cantitative şi în programul de reforme structurale a fost puternică (tabelele 1 şi 2):  

• Criteriile de performanţă cantitativă şi mecanismul de consultare pe inflaţie. Criteriile de performanţă cantitativă privind activele externe nete şi garanţiile guvernamentale, precum şi criteriul permanent de performanţă privind neacumularea de arierate externe au fost îndeplinite. Ţintele indicative privind cheltuielile curente primare ale bugetului general consolidat pentru sfârşitul lunii martie 2010 şi cea cu privire la soldul financiar al întreprinderilor de stat (ÎS) cu cele mai mari pierderi au fost de asemenea îndeplinite. În plus, inflaţia a rămas în intervalul interior al mecanismului de consultare pe inflaţie pe tot  parcursul perioadei. [Criteriul de performanţă privind deficitul bugetului general consolidat a fost atins cu o marjă foarte mică]. Cu toate acestea, ţinta de arierate a fost ratată din nou (paragraful 3 de mai jos).

• Criterii structurale de referinţă. Legea responsabilităţii fiscale a fost aprobată de Parlament în luna martie, şi implementarea acesteia este în curs de  desfăşurare. Modificările aduse legislaţiei bancare şi celei privind procedura de lichidare pentru consolidarea cadrului de închidere a băncilor, au fost de asemenea adoptate în martie 2010. În plus, legislaţia şi reglementările interne necesare pentru punerea în aplicare a reformelor administraţiei fiscale au fost adoptate prin ordonanţă de guvern în luna aprilie. Discutarea în Parlament a legislaţiei de reformă a sistemului de pensii se află într-un stadiu avansat, şi ne aşteptăm ca Parlamentul să o adopte până la sfârşitul lunii iunie. În cele din urmă, am înregistrat progrese semnificative în procesul de elaborare a legislaţiei de implementare a legii salarizării unitare, precum şi în ceea ce priveşte alte criterii structurale de referinţă din cadrul programului.

3.             Având în vedere aceste rezultate - şi acţiunile suplimentare şi corective  prezentate în această Scrisoare - solicităm finalizarea celei de-a patra evaluări în cadrul Acordului Stand-By. Solicităm o derogare pentru criteriul de performanţă de la finele lunii martie privind arieratele bugetului general consolidat.

4.             Credem că politicile stabilite în scrisorile de intenţie din 24 aprilie 2009, 8 septembrie 2009, 5 februarie 2010, şi în această Scrisoare sunt suficiente pentru a realiza obiectivele programului nostru economic, dar guvernul este gata să ia măsurile suplimentare ce se impun pentru a asigura realizarea obiectivelor sale. Aşa cum este practica standard în toate acordurile cu FMI, ne vom consulta cu FMI înainte de a modifica măsurile prevăzute în această Scrisoare sau de a adopta noi măsuri care s-ar abate de la scopurile programului, şi vom pune la dispoziţia FMI şi a Comisiei Europene informaţiile necesare pentru monitorizarea programului.   

Cadrul Macroeconomic pentru 2010

5.          Activitatea economică rămâne slabă şi, contrar aşteptărilor iniţiale, creşterea economica s-a menţinut negativa în primul trimestru al anului 2010. Aceasta reflectă în principal cererea internă slabă, precum şi condiţiile meteorologice nefavorabile de la începutul anului 2010. Anticipăm acum o îmbunătăţire a creşterii economice mai târziu în cursul anului, cu toate că incertitudinile de pe pieţele externe rămân considerabile. Totuşi, pentru întreg anul 2010 anticipăm o creştere economică aproape de zero sau uşor negativă. Inflaţia a scăzut de la 4,7% la sfârşitul anului 2009 la 4,2% la sfârşitul lunii martie, menţinându-se în intervalul interior de inflaţie stabilit cu  Fondul. La sfârşitul anului 2010, ne aşteptăm ca inflaţia să scadă în continuare la aproximativ 3 ¾ la sută datorită cererii interne slabe şi implementării unei politici monetare prudente. Redresarea mai slabă a cererii interne a diminuat importurile, şi prognozăm  acum un deficit de cont curent de circa 5% din PIB pentru 2010, comparativ cu 5 ½ la sută iniţial. Fluxurile de capital în 2010 rămânând în mare parte neschimbate faţă de  previziunile noastre iniţiale, ne aşteptăm ca Activele Externe Nete să fie mai mari cu aproximativ € 1 miliard faţă de ţinta stabilită pentru sfârşitul anului 2010. Cu toate acestea, ţinta cu privire la AEN nu va fi revizuită în sus, pentru a oferi Băncii Naţionale a României (BNR) o mai mare flexibilitate în a răspunde unor turbulenţe neaşteptate ale pieţei.

Sectorul Fiscal

6.             Un obiectiv central al programului este acela de a întări angajamentul nostru în ceea ce priveşte sustenabilitatea finanţelor publice prin limitarea deficitului fiscal şi o reducere credibilă a acestuia pe termen mediu. În acest scop, bugetul anului 2010 a fost conceput pentru a atinge un deficit de aproape 6% din PIB, cu aproximativ 1 ½ puncte procentuale din PIB mai mic decât în anul precedent. Din păcate, mai mulţi factori au pus în pericol acest obiectiv. În primul rând, revizuirea în jos a PIB-ului estimat înseamnă că ţintele iniţiale vor conduce la un deficit bugetar ca pondere în PIB ceva mai mare decât cel iniţial. În al doilea rând, redresarea economică sub aşteptări a redus colectarea veniturilor şi a majorat cheltuielile pentru ajutorul de şomaj, în special în primul trimestru. În al treilea rând, se pare că există probleme de creştere a evaziunii fiscale, veniturile încasate fiind mai mici pentru mai multe impozite importante (în special accize şi TVA). Veniturile fiscale cumulate sunt considerabil mai mici decât cele proiectate iniţial (cu 0,8% din PIB la sfârşitul lunii aprilie). Bugetul anului  2010 prevedea venituri nefiscale de 2,4 miliarde RON provenind din rambursarea creditului acordat Rompetrol. Cu toate acestea, plata efectivă este incertă. Negocierile cu privire la graficul de rambursare vor fi încheiate până la data următoarei evaluări. În cele din urmă, deşi cheltuielile bugetului general consolidat au fost menţinute mult sub nivelurile programate în efortul de a îndeplini ţintele fiscale convenite cu FMI şi UE pentru trimestrul I, presiunile existente de pe partea de  cheltuieli curente continuă să se acumuleze, în special pe parte de pensii, transferuri sociale şi bunuri şi servicii. Aceste presiuni au determinat depăşirea ţintei de arierate ale bugetului general consolidat şi au generat o disponibilitate redusă a resurselor pentru investiţii. Conjugaţi, aceşti factori pun în pericol realizarea ţintei de deficit bugetar în anul 2010. În cadrul unui scenariu de bază, fără modificări de ploitici, deficitul fiscal ar ajunge la 9% din PIB la sfârşitul anului 2010, cu circa 3 puncte procentuale din PIB mai mare decât cel programat.

7.             Având în vedere incertitudinile de pe pieţele internaţionale şi necesitatea de a demonstra angajamentul nostru ferm pentru o politică bugetară sustenabilă, guvernul se angajează să ia măsuri suplimentare dificile, dar necesare, pentru a reduce deficitul fiscal la 6,8% din PIB  (care corespunde unui procent de 6,5 la sută din PIB înainte de revizuirea acestuia).

·        Pe partea de cheltuieli, vom implementa pana la 1 iunie: (i) o reducere cu 25% a salariilor, sporurilor, şi altor plăţi de natură salarială pentru toţi angajaţii din sectorul public, mentinand nivelul salariului minim de 600 RON (1% din PIB în acest an),; (ii) o reducere de 15% a pensiilor şi altor transferuri sociale, mentinand nivelul alocatiei minime la 350 RON (1% din PIB), (iii) reducerea transferurilor către autorităţile locale (0,3% din PIB) şi (iv) reducerea în continuare a subvenţiilor pentru încălzire (0,03% din PIB). Economii suplimentare se vor realiza prin îngheţarea temporară a pensionărilor anticipate, prin controale stricte privind pensiile de invaliditate nou acordate, şi prin aprobarea unui nou sistem care să reglementeze plata "stimulentelor". Am redus deja numărul angajaţilor din sectorul bugetar cu aproximativ 20.000 de persoane în 2010, şi intenţionăm să continuăm raţionalizarea personalului în lunile următoare. Schimbările structurale din sistemul de sănătate, pensii, educaţie, şi finanţe publice locale vor genera, de asemenea economii (paragrafele 12 şi 17-20).

·        Pentru a spori veniturile bugetare, vom lua următoarele măsuri: (i) o lărgire a bazei de impunere pentru impozitul pe venit şi a bazei de contribuţii sociale (după cum se precizează în Memorandumul Tehnic de Înţelegere (MTÎ)), (ii) introducerea unui impozit pe cifra de afaceri (clawback) pentru distribuitorii de medicamente.

Punerea în aplicare a măsurilor (inclusiv cu o hotărâre favorabilă emisă de către Curtea Constituţională în ceea ce priveşte constituţionalitatea acestora) de pe partea de cheltuieli enumerate la punctele (i-iii) şi a măsurilor de lărgire a bazelor de impozitare va constitui acţiune prealabilă pentru finalizarea evaluării. De asemenea, în următoarele luni vom lua măsuri suplimentare de reducere a numărului de angajaţi în sectorul public.  Dacă aceste acţiuni se dovedesc insuficiente pentru a atinge ţinta de deficit pentru acest an, vom lua măsuri suplimentare, inclusiv măsuri de majorare a impozitelor şi taxelor, în funcţie de necesităţi.

8.             Pentru a proteja membrii mai vulnerabili ale societăţii, vom reforma programele noastre de asistenţă socială în vederea eficientizării acestora şi a unei mai buen direcţionări a lor către cei săraci şi nevoiaşi. În acest context, schema de Venit Minim Garantat (VMG), care este unul dintre programele cele mai bine direcţionate, va fi exceptat de reducerea de 15%, în timp ce  alte programe - mai puţin eficiente -  vor fi  reduse cu mai mult pentru a realiza reducere de cheltuieli totală. Mai concret, vom reduce sau vom direcţiona mai bine alocaţia pentru familia monoparentală precum şi alocaţia complementară pentru copii, asa cum am convenit cu Banca Mondială. În paralel, vom lucra în continuare la reducerea scăpărilor din programul VMG şi a altor programe sociale pentru a mări impactul acestora de combatere a sărăciei.

9.             Încrederea generată de respectarea programului, conjugată cu îmbunătăţirea condiţiilor de piaţă, ne-a permis în ultimele luni sa îmbunătăţim profilul de maturitate al datoriei publice şi să reducem semnificativ randamentele noilor împrumuturi. Pentru a dezvolta capacitatea noastră de a răspunde flexibil la posibile perturbări ale pieţei, intenţionăm să creştem în continuare tamponul (buffer-ul) financiar ale Trezoreriei la aproximativ 4 luni de finanţare a deficitului şi de răscumpărare a datoriei publice.

   

10.         Stocul arieratelor de plăţi interne a crescut de la ultima evaluare. Realizăm perfect cât de importantă este neacumularea altor arierate şi eliminarea stocului existent. La nivelul autorităţilor locale, amendamentele aduse legii finanţelor publice locale (vezi    ¶12) vor împiedica acumularea de arierate pe viitor. Cea mai mare parte a arieratelor la nivel local sunt către furnizori şi intenţionăm să încheiem acorduri de swap cu autorităţile locale pentru a putea stinge astfel datoriile reciproce.   La nivel central, cea mai mare parte a arieratelor fiind în sectorul de sănătate, vom implementa un plan de restructurare a sectorului de sănătate (vezi ¶ 18). Pentru a îmbunătăţi mecanismele de monitorizare şi control în vederea eliminării arieratelor atât la nivel central cât şi la nivel local, vom integra sistemul de raportare contabilă cu sistemul de plăţi în Trezorerie (criteriu de referinţă structural pentru finele lunii martie 2011). Această legătură ne va permite să urmărim angajamentele şi va contribui la gestionarea şi controlul bugetului. În final, vom solicita ministerelor ordonatoare să monitorizeze unităţile aflate în subordinea lor pentru ca acestea să respecte plafoanele de angajament şi să aplice sancţiuni împotriva acelor instituţii şi persoane ce depăşesc plafoanele. 

Reforme fiscale

11.         Suntem ferm hotărâţi să implementăm Legea Responsabilităţii Fiscale (LRF) aprobate de către Parlament la sfârşitul lunii martie 2010. Consiliul Fiscal este în curs de constituire, şi ne vom asigura că membrii Consiliului şi ai Secretariatul vor beneficia de personal complet, cu calificările necesare, cât se poate de curând. Suntem in curs de elaborare a Strategiei Fiscale (SF) pentru perioada 2011-2013 şi vom înainta aceasta Strategie Parlamentului până la finele lunii mai. Această Strategie va cuprinde obiectivul de realizate a unei ţinte de deficit fiscal de până la 4,4% din PIB în 2011 şi va elima al 13-lea salariu plătit angajaţilor din sectorul public. Vom limita totodată fondul de salarii în 2011 la 39 miliarde de RON şi vom stabili o limită de 1.290.000 total angajaţi în sectorul public la începutul lui 2011. Pentru a încuraja discipina bugetară, ierarhizarea după priorităţi a proiectelor şi sporirea eficienţei, Ministerul Finanţelor Publice va transmite limite orientative de cheltuieli ordonatorilor primari de credite în procesul de elaborare a SF. Vom stabili o legătură între SF şi procesul bugetar anual şi vom înfiinţa o Echipa de Analiză sprijintă de Cabinet, care să analizeze propunerile de buget ale ministerelor ordonatoare, să preseze aceste ministere în direcţia îmbunatăţirii propunerilor lor şi creşterii productivităţii, a ridicării calităţii serviciilor oferite şi a reglementărilor în conformitate cu cerinţele LRF, şi a realizării unui raport privind reducerile de cheltuieli generatoare de eficienţă care să fie incorporată în bugetul anului 2011.

12.          Pentru a întări disciplina fiscală a autorităţilor locale şi a menţine stabilitatea macro-fiscală, suntem în curs de a amenda legea finanţelor publice locale. Amendamentele vor include: (i) modificări ale definiţiei juridice a bugetului echilibrat, de la o definiţie bazată pe veniturile şi cheltuielile bugetate către una bazată pe veniturile realizate şi cheltuielile angajate; (ii) reflectarea într-o singură lege a tuturor reglementărilor privind împrumuturile contractate la nivel local şi introducerea unor limite prudenţiale suplimentare, cum ar fi limita stocului de datorie şi condiţia de a avea excedent în anii anteriori contractării împrumutului; (iii) aprobarea de limite multi-anuale pentru împrumut şi pentru transferurile destinate investiţiilor de la bugetul de stat, în vederea îmbunătăţirii bugetării multianuale de capital; şi (iv) introducerea de sancţiuni relevante din LRF (criteriu de performanţă structural pentru finele lunii septembrie 2010). Pentru a ne conforma cu Legea Salarizării Unitare, vom aplica limite privind fondul de salarii în conformitate cu standardele de personal la nivelul autorităţilor locale.

13.         Sunt necesare eforturi de administrare fiscală sporite pentru a combate problema scăderii veniturilor colectate pe parcursul recesiunii. În prima etapă, eforturile noastre se vor concentra pe frauda şi nerespectarea legii în materie de TVA, printr-o mai bună gestionare a arieratelor fiscale în creştere şi prin sporirea controlului marilor contribuabili; cadrul de reglementare necesar pentru a susţine aceste eforturi a fost aprobat de guvern în luna aprilie 2010. În a doua etapă, ne vom concentra pe contribuabilii – persoane fizice cu mari venituri şi vom dezvolta metodologii de control indirect care să completeze tehnicile existente de control în vederea identificării veniturilor nedeclarate. În mod deosebit, vom amenda Codul Fiscal şi Codul de Procedură Fiscală în sensul: (i) stabilirii dreptului ANAF de a avea acces la evidenţele bancare şi la evidenţele părţilor terţe, după notificarea corespunzătoare şi ulterior parcurgerii procesului cuvenit, pentru a permite astfel stabilirea corespunzătoare a venitului; (ii) revizuirea definiţiilor venitului, pentru a da posibilitatea impunerii veniturilor provenite din orice sursă ne-exceptată prin lege; (iii) întărirea obligaţiei de declarare a venitului; precum  şi  (iv) întărirea dreptului de control în vederea identificării venitului nedeclarat  (criteriu de performanţă structural pentru finele lunii noiembrie 2010). Vom înfiinţa de asemenea un serviciu special ce va avea ca sarcină coordonarea aspectelor de fiscalitate a persoanelor fizice cu venituri mari şi dezvoltarea iniţiativelor sau proiectelor de identificare, cuantificare sau îmbunătătire a conformării în segmentul persoanelor fizice cu venituri mari.  

14.         Pentru a combate evaziunea fiscală şi contrabanda şi pentru a îmbunătăţi colectarea impozitelor şi taxelor, vom întreprinde următoarele măsuri până la finele lunii iunie:

·                    În ceea ce priveşte TVA vom (i) stabili standarde minime comune de înregistrare şi scoatere din evidenţe a contribuabililor ce desfăşoară operţiuni intra-comunitare, mai ales achiziţii de bunuri, şi (ii) vom crea un registru al operatorilor intra-comunitari;

·                    Vom stabili garanţii colaterale pentru achiziţiile intra-comunitare de produse cu risc ridicat de fraudă fiscală;

·                    Vom revizui regimului de autorizare a operatorilor de desfăşoară activităţi cu bunuri aflate în regim suspensiv de accize prin introducerea unor condiţii mai stricte, inclusiv stabilirea unei garanţii colaterale obligatorii pentru producerea, procesarea şi păstrarea acestor produse;

·                    Vom revizui condiţiile de transfer de părţi sociale / acţiuni în cadrul companiilor, precum şi a reglementărilor ce guvernează răspunderea administratorilor, acţionarilor şi terţilor în vederea combaterii riscului de fraudă;

·                    Vom amenda cadrul legal ce guvernează comercializarea bunurilor în regim  duty-free, inclusiv prin impunerea unei limitări a cantităţii pentru anumite bunuri accizabile, prin sporirea supravegherii magazinelor de tip duty-free, prin introducerea obligativităţii timbrării bunurilor accizabile comercializate în magazinele de tip duty free,  prin înăsprirea condiţiilor de autorizare a magazinelor de tip duty free şi de păstrare a autorizaţiilor deja acordate, prin revizuirea faptelor ce constituie contravenţii şi a celor ce atrag revocarea autorizaţiei şi majorarea taxelor de funcţionare.

·                    Vom îmbunătăţi legislaţia privind utilizarea caselor electronice de marcat;

·                    Vom îmbunătăţi legislaţia privind organizarea şi desfăşurarea activităţilor de jocuri de noroc, şi

·                    Consolidarea prevederilor legislative în direcţia asigurării unei protecţii legale sporite angajaţilor din sectorul public în îndeplinirea atribuţiilor lor cu bună credinţă.

15.         În domeniul monitorizării şi controlului companiilor de stat de generează cele mai mari pierderi s-au realizat unele progrese. Se impune însă un efort mai cuprizător în tratarea costurilor bugetare şi arieratelor acestora. Aşadar, guvernul va reactiva în mod agresiv programul său de privatizare, mai ales in domenii precum industrie, energie, transport, turism şi agricultură. Vom lua următoarele măsuri suplimentare: (i) lichidarea companiei energetice Termoelectrica prin separarea activelor viabile şi închiderea restului companiei până la finele lunii iunie 2011; (ii) privatizarea companiei de căi ferate – marfă până la finele lunii martie 2011. Agenţia de privatizare AVAS va finaliza vânzarea celor 18 companii mici aflate integral în portofoliul său în cursul anului 2010, şi va vinde participările minoritare pe care le deţine în cel puţin 150 de alte companii.  Ministerul Economiei va iniţia de asemenea vânzarea participărilor minoritare în mai multe companii aflate sub controlul său. În cele din urmă, în conformitate cu reglementările UE privind concurenţa, vom retrage treptat subvenţiile pentru extracţia de cărbune până la finele anului 2010 şi vom elabora o strategie de exit care să fie desfăşurată pe următorii 5 ani.

16.         Legea salarizării unitare a fost aprobată şi este în vigoare; ea a avut deja ca rezultat o reducere a presiunilor de majorare a cheltuielilor cu salariile. Elaborarea legislaţiei de implementare a legii salarizării unitare este în desfăşurare. Vom agrea textul acestei legislaţii cu Instituţiile Financiare Internaţionale înainte ca acesta să fie înaintat parlamentului, având ca scop aprobarea acestuia prin lege până la finele lunii spetembrie 2010 (criteriu de referinţă structural). 

17.         Legea privind reforma pensiilor aflată în prezent în parlament va genera economii semnificative în anii ce vor urma, contribuind la aducerea sistemului de pensii la o situaţie financiară mai sutenabilă.  Cu toate acestea, în ultimele luni s-a înregistrat o creştere a costurilor cu pensiile, datorită unei creşteri bruşte a numărului de persoane ce s-au pensionat anticipat şi a cererilor de pensii de invaliditate. Beneficiarii de pensii de invaliditate reprezintă acum aproape 4½ la sută din forţa de muncă, şi acest număr a crescut rapid în ultimii ani.  Se anticipează că majorare numărului de solicitări de pensionare va spori deficitul bugetului de pensii din acest an cu peste ½ de procent din PIB, acesta ajungând la peste 2¼ procente din PIB. Pentru a aduce situaţia financiară pe termen scurt a sistemului sub un control mai bun, vom aproba reglementări care să permită acordarea de noi pensii de invaliditate numai dacă acestea au fost în prealabil aprobate de echipele de evaluare medicală din Ministerul Muncii. Pe termen imediat, vom interzice de asemenea pensionările anticipate până la intrarea în vigoare a noii legi privind reforma sistemului de pensii în 2011. 

Sectorul Sănătate

  

18.         Reformele în sistemul public de asistenţă medicală sunt esenţiale pentru eficientizarea serviciilor şi pentru un mai bun control al cheltuielilor publice. Pentru a ajuta la îmbunătăţirea fluxului de venituri din sistemul sanitar şi pentru soluţionarea stocului de arierate, suntem în continuare hotărâţi (i) să introducem taxele aferente serviciilor care să fie plătite de pacienţi până anul viitor, (ii) să reducem drastic exceptările de la plata acestor taxe comparativ cu planul iniţial, (iii) să implementăm impozitul pe cifra de afaceri planificat (clawback) pentru distribuitorii de medicamente; şi (iv) să reducem numărul de paturi în spitale cu 9.200. Ministerul Sănătăţii şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate vor lua de asemenea toate măsurile ce se impun pentru a asigura funcţionarea sistemului de sănătate în limitele alocărilor bugetare stabilite în bugetul pe anul 2010.  Vom demara de asemenea reforme structurale profunde în sectorul de asistenţă medicală, în consultare cu Banca Mondială. Primul punct al acestor reforme presupune reducerea costurilor produselor farmaceutice prim promovarea unei treceri în consum către medicamentele generice şi prin recentralizarea achiziţiei de medicamente mai ales pentru programele neţionale. Al doilea punct presupune eficientizarea serviciilor spitaliceşti şi a managementului acestora şi include: (i) descentralizarea administrării pentru cele mai multe spitale la autorităţile locale; (ii) introducerea unui nou mecanism de finanţare a spitalelor, bazat pe standarde de cost pe tipuri de spital, confinanţarea de la autorităţile locale şi stabilirea de plafoane pentru cheltuielile cu salariile, pentru a se limita depăşirile de cheltuieli; şi (iv) reformarea sistemului de asistenţă de urgenţă pentru a se elimina bazarea excesivă pe sistemul de asistenţă primară. Aceste reforme vor fi aprobate prin ordonanţă de urgenţă până la finele lunii iulie 2010.

Piaţa Muncii şi Educaţie

19.         Pentru a îmbunătăţi competitivitatea pe termen loung a economiei româneşti, întreprindem reforme în domeniul educaţiei şi al pieţei muncii, cu scopul de a ridica nivelul de eficienţă şi productivitate.  Vom introduce până la finele lui 2010 un cod al muncii revizuit şi o legislaţie revizuită privind contractele colective de muncă, cu scopul de a spori flexibilitatea timpului de lucru şi de a reduce costurile angajării şi concedierii prin contracte mai flexibile. Ne propunem de asemenea să permitem o flexibilitate mai mare în ceea ce priveşte salariile. De asemenea, Guvernul va identifica si va aplica măsuri de combatere a evaziunii fiscale pe piaţa forţei de muncă în scopul de a îmbunătăţi colectarea contribuţiilor sociale.

20.         Guvernul român vizează îmbunătăţirea calităţii educaţiei, sporirea productivităţii sistemului educaţional şi reducerea cheltuielilor publice. Introducerea, începând cu 1 ianuarie 2010, a finanţării per capita asigură predictibilitatea şi sustenabilitatea pe termen lung a salariilor în sectorul educaţie. În acelaşi timp, pe baza Pactului Naţional pentru Educaţie agreat la nivel politic, Guvernul a înaintat parlamentului noua Lege a Educaţiei ce stabileşte o gestionare financiară sănătoasă a resurselor, atât pentru salarii cât şi pentru cheltuielile şcolilor. Această lege va conduce totodată la o optimizare mai bună a reţelei şcolare.

Sectorul Financiar      

21.         Recesiunea a marcat sistemul bancar din România, dar nivelurile de solvabilitate se menţin ridicate. Băncile se confruntă cu presiuni legate de calitatea activelor şi costurilor de provizionare în creştere, care le îngustează profiturile. Împrumuturile Ne-Performante (ÎNP) au crescut la 17,2% (reprezentând împrumuturi şi dobânzi clasificate ca îndoielnice sau generatoare de pierderi) în martie 2010 şi acordarea de împrumuturi către sectorul privat a continuat să se contracte. Rata de deteriorare a calităţii activelor se reduce însă, ceea ce sugerează că deteriorarea s-ar putea să fi ajuns la vârf. Sistemul bancar continuă să fie bine capitalizat după plata majorărilor de capital la care s-au angajat băncile, ceea ce a generat o rată de adecvare a capitalului de 14,7% la nivelul sistemului, toate băncile având o rată de peste 10%. Cele mai mari bănci străine au respectat în linii mari condiţiile Iniţiativei de Coordonare a Băncii Europene (ICBE). Deşi expunerea individuală a băncilor a fluctuat, ca şi grup, până la finele lui martie 2010, cele nouă bănci şi-au menţinut expunerea lor din martie 2009 pentru România.

22.         Ca şi alte bănci centrale europene, ne-am pregătit pentru posibilitatea unor efecte care să se perpetueze din volatilitatea pieţelor şi am realizat planuri de contingenţă pentru a putea să rezolvăm episoadele de posibile tensiuni financiare. Am îmbunătăţit monitorizarea lichidităţii prin raportarea maturităţilor la active şi pasive, defalcate pe valute. Am revizuit condiţiile existente de acordare de împrumuturi de urgenţă, şi am extins garanţiile colaterale eligibile pentru toate operaţiunile de refinanţare pentru a include titlurile guvernamentale în euro emise pe piaţa naţională şi, imediat ce anumite aspecte tehnice nerezolvate vor fi clarificate, le vom extinde în continuare pentru a include obligaţiunile emise de IFI cotate la Bursa de Valori Mobiliare Bucureşti şi Eurobond-urile emise guvernul României. În vederea dezvoltării capacităţii noastre deja comprehensive de te testare a stress-ului, am solicitat asistenţă tehnică de la Departamentul de Pieţe Monetare şi de Capital al FMI, cu scopul de a îmbunătăti metodologiile noastre de testare în diferite domenii.

23.         Ne menţinem angajamentul de a îmbunătăţi sistemul de lichidare a instituţiilor financiare cu probleme. Am actualizat normelor legale naţionale în conformitate cu cerinţele UE de consolidare a cadrului de lichidare a băncilor problemă. Am dezvoltat de asemenea  competenţele existente ale administratorului special pentru ca acesta să poată implementa cu promptitudine o paletă largă de măsuri, inclusiv achiziţionarea, preluarea, valorificarea activelor sau transferul depozitelor. Criteriul structural de referinţă pentru luna martie referitor la amendarea regimului de insolvenţă a băncilor a fost îndeplinit.  

24.         Ne menţinem angajamentul de a promova în continuare stabilitatea financiară prin majorarea resurselor pentru Fondul de Garantare a Depozitelor (FGD). Rata de acoperire vizată pentru finanţarea prealabilă va fi majorată la 2%. Pentru a realiza această ţintă, în timp cotele de contribuţie ale băncilor vor fi stabilite la 0,3% începând din 2011, şi liniile de credit stand-by vor fi eliminate (criteriu structural de referinţă septembrie 2010). Vom revizui de asemenea aranjamentele de guvernanţă a FGD pentru a ne asigura că nici membrii Consiliului şi nici angajaţii instituţiilor de credit nu participă în Consiliul de Administrare al FGD (finele lunii septembrie 2010).  Pentru garantarea depozitelor am acordat acelaşi rang de prioritate de care beneficiază creanţele depozitarilor (criteriu structural de referinţă pentru finele lunii martie 2010). Ne menţinem angajamentul de a susţine stabilitatea financiară prin reţinerea de la promovarea de iniţiative legislative (precum actualul proiect al legii insolvabilităţii personale) ce ar submina disciplina în materie de creditare.

25.                     Actualul cadru de provizionare este sănătos şi BNR nu consideră că la acest moment ar mai fi necesare alte reglementări prudenţiale noi. BNR va continua să se  consulte cu experţii Fondului şi ai CE înainte de introducerea sau amendarea altor aspecte ale cadrului de reglementare. Creşterea permanentă şi oficială a nivelului minim al ratei de adecvare a capitalului de la 8 la sută la 10 la sută rămâne un obiectiv pe termen mediu. BNR şi MFP îşi asumă în continuare angajamentul de a adopta până la sfârşitul perioadei programului cadrul legislativ necesar pentru implementarea cuprinzǎtoare a Standardelor de Raportare Financiară Internaţionale (IFRS), în vederea aplicării IFRS de la începutul anului 2012.

Politica Monetară şi Valutară

26.         Politica monetară se va concentra în continuare pe menţinerea infalţiei în intervalul ţintit. Dezinflaţia se menţine conform parametrilor, ajutată de un output gap  negativ  mare, de evoluţiile reţinute ale salariilor şi de recenta deflaţie a preţurilor la alimente.  Inflaţia a scăzut de la 4,7% la sfârşitul anului 2009 la 4,3 % în aprilie 2010, în pofida unei ajustări semnificative a accizelor la produsele din tutun la începutul acestui an. Conjugată cu presiunile valutare reduse, aceasta a permis o ajustare măsurată a politicii monetare, ratele dobânzilor fiind reduse de la 8% la sfârşitul lui 2009 la un nivel recent de  6,25% , reducerea cumulată fiind de 400 de puncte de bază din februarie 2009.

27.         Ajustarea în continuare a politicii monetare va fi condiţionată de presiuni inflaţioniste reduse şi de evoluţia perspectivelor de redresare. Se proiectează o reducere a inflaţiei până la aproximativ 3¾ procente până la finele anului 2010, valoare apropiată de mediana intervalului nostru de ţintire a inflaţiei de 3½ procente ±1 punct procentual. Perspectiva benefică în materie de inflaţie corespunde revizuirii în jos a intervalului nostru de ţintire a inflaţiei la 3 procente ± 1 punct procentual pentru finele anului 2011.   În acelaşi timp, se va menţine o abordare prudentă având în vedere riscurile ataşate unor viitoare ajustări ale preţurilor reglementate, majorărilor preţurilor la energie şi pieţelor financiare turbulente din regiune.  Aceste riscuri implică de asemenea o atentă calibrare a momentelor şi ritmului în care se vor reduce în viitor rezervele minime obligatorii, pentru a se evita perturbările pe pieţele monetară şi valutară. În conformitate cu cadrul nostru de ţintire a inflaţiei, vom menţine regimul valutar cu flotare administrată existent în prezent.  

Modificări ale Programului şi Monitorizare

28.         Programul va continua să fie monitorizat prin misiuni periodice de evaluare, acţiuni prealabile, criterii de performanţă cantitative şi ţinte orientative şi criterii structurale de performanţă. Ţintele cantitative pentru finele lui iunie şi finele lui septembrie 2010 şi criteriile de performanţă permanente sunt stabilite în Tabelul 1; iar criteriile structurale de performanţă sunt stabilite în Tabelul 2. Înţelegerile dintre autorităţile române şi experţii FMI privind criteriile cantitative de performanţă şi măsurile structurale descrise în prezentul memorandum sunt specificate în MTÎ anexat la prezentul Memorandum.

Sebastian Teodor Gheorghe Vlădescu                                       Mugur Isărescu

Ministrul Finanţelor Publice                                                                Guvernator BNR