De luni de zile, în aproape jumătate din România nu se întâmplă nimic, din cauză că actualii ocupanţi ai funcţiilor din  administraţie şi din  societăţile  comerciale cu capital de stat aşteaptă să fie schimbaţi, iar coaliţia PSD plus PDL se loveşte de alianţa PSD plus PNL.

Pactul încheiat la nivel central nu prevede un lucru pe care acum PSD-ul în speculează, şi anume că majoritatea în judeţe trebuie făcută de cele două partide care s-au înţeles la cap, dar ale căror picioare au început să pută. Anterior alegerilor locale, PSD, pe plan local, făcuse altă înţelegere cu PNL, fapt pentru care în multe din consiliile judeţene unde preşedintele este social democrat unul dintre vicepreşedinţi este liberal. După alegerile parlamentare a ieşit la înaintare o altă coaliţie formată din PSD şi PDL, în al cărei protocol nu era dizolvată vechea coaliţie, chiar dacă aceasta funcţiona doar pe plan local. Democrat liberalii cer cu vehemenţă respectarea şi la nivel local a înţelegerii centrale. Aşa se face că după împărţirea ministerelor conform algoritmului stabilit de negociatorii celor două partide  firesc era să se treacă la împărţirea pe plan local. Aici s-a împotmolit căruţa şi de două luni se încearcă dislocarea ei fără vreun rezultat.  Şefii locali ai partidelor aflate în coaliţie doar la centru au încercat tot felul de tertipuri, presaţi de aghiotanţii din judeţe, pentru a numi protejaţii în funcţiile aşteptate de la nivelul judeţelor. S-au izbit de refuzul categoric al baronilor locali ai PSD care nu vor cu nici un chip să se despartă de  liberali, pe motiv că înţelegerea făcută înainte de alegerile locale este foarte bună pentru ei şi că o dată cuvântul dat (de parcă ar crede cineva în el!) nu se mai poate lua înapoi.

În realitate PSD  ţine în acest fel în şah PDL pînă la cota la care cei rămaşi fără funcţii vor răbufni şi vor cere şefilor de la Bucureşti să se facă fraţi cu dracu pînă trec puntea. Un alt motiv al legăturilor indestructibile judeţene dintre PSD şi PNL este legat de frica  social democraţilor de a fi dislocaţi  de la guvernare, dislocare care ar putea interveni imediat după congresul liberal de la sfârşitul lunii martie. Se zvoneşte că atunci Tăriceanu va intra în conul de umbră al lui Crin Antonescu ce va fi propulsat în primplanul partidului. Odată întâmplate aceste lucruri, social democraţii se tem de o nouă coaliţie a democrat liberalilor cu liberalii, care ar însemna multtrâmbiţata refacere a dreptei. Aceasta ar scoate de la Guvernare PSD şi l-ar arunca la marginea caşcavalului, de unde câştigarea alegerile prezidenţiale din toamnă ar rămâne doar un deziderat. Declaraţiile  lui  Mircea Geoană după şedinţa de ieri a biroului permanent al coaliţiei  au pus gaz pe foc, în sensul că acesta şi-a declinat orice competenţă în lămurirea  discordiei din judeţe, lăsând la latitudinea baronilor locali rezolvarea problemei. Ce nu vrea să spună Geoană este că democrat liberalii au alternativă pentru rezolvarea problemei în teritoriu, în sensul că miniştrii lor pot numi şefi la toate societăţile şi instituţiile subordonate ministerului pe care-l conduc, fără să mai ţină seama de algoritmul şi tragerile la sorţi care s-au stabilit la Bucureşti. Abia atunci căruţa se va strica de tot!