Cum să îţi înveţi copilul să fie un om moral

Un studiu efectuat de cercetători din Israel a arătat că părinţii care preţuiesc bunătatea și compasiunea eșuează deseori în creșterea unor copii care să preţuiască, la rândul lor, aceste valori. Şi nu este vorba de părinţi rău intenţionaţi sau care să neglijeze educarea copiilor lor, ci despre oameni care valorizează bunătatea și foarte probabil o și practică.

Specialiştii susţin că modul în care părinţii bine intenţionaţi și buni îi educă pe cei mici poate conta mai mult decât înclinaţiile lor naturale spre moralitate sau imoralitate.

Studii efectuate pe gemeni, așadar copii ai acelorași părinţi, având în comun același pachet genetic, au sugerat că oamenii pot moșteni de la părinţi doar între un sfert și până la o jumătate din tendinţa lor spre generozitate și implicare. Restul depinde de munca de educaţie pe care o fac părinţii.

Numai că părinţii buni își pot educa greșit copiii, în ciuda iubirii pe care le-o poartă și în ciuda valorilor și intenţiilor lor bune, făcând alegeri dăunătoare pentru educaţie în moduri mai puţin evidente.

O accepţiune largă a termenului de moralitate include sub umbrela lui altruismul, generozitatea, empatia, implicarea și conștiinciozitatea, calităţi general acceptate ca fiind morale.

Copiii experimentează câteva sentimente morale încă de dinainte de vârsta de doi ani şi disting, cel puţin, între bine și rău. Părinţii se folosesc de aceste sentimente pentru a-i educa pe cei mici spre alegerea binelui, iar în acest demers, laudele sunt mai eficiente decât recompensele. Aceasta deoarece, spre deosebire de recompensă, laudele sedimentează în copil sentimentul că faptele bune sunt de dorit în sine, nu sunt instrumente pentru obţinerea unor beneficii.

Unii psihologi recomandă să lăudăm eforturile copiilor, nu calităţile lor, pentru a-i putea pregăti pentru o viaţă de perseverenţă în atingerea obiectivelor. Cu toate acestea, este demonstrat prin studii că laudele care folosesc substantive descriptive sunt mai eficiente decât cele care folosesc verbe. Mai exact, este mai eficientă recomandarea „fii un ajutor pentru mama”, decât „hai să o ajuţi pe mama”, susţin specialiștii. În loc de „nu trișa”, mai eficient este „nu fi un trișor”.

O posibilă explicaţie a acestui mecanism este aceea că atunci când acţiunile noastre devin o reflectare a caracterului nostru, suntem mai înclinaţi să facem alegeri mai morale. În timp, aceste alegeri devin parte din noi, conturându-ne educaţia.

Vizualizări: 1,327

Trimite pe WhatsApp

Alte articole din Relații:

Citește și: