A ajuns şi protestul o modă. Dacă eşti oraş şi n-ai un protest în piaţa prefecturii sau a primăriei se cheamă că nu prea exişti. Gorjul a bătut toate recordurile în privinţa asta pentru că de protestat s-a protestat, nu numai la Târgu Jiu ci şi chiar în comune, unde ţăranii n-au mai cerut pământ, sisteme de irigaţii şi subvenţii, ci de-a dreptul “Jos Băsescu”. De ce aşa şi nu “Jos Guvernul” habar nu am, dar am o mică bănuială legată de cel care i-a convins pe săteni să intre şi ei în rândul orăşenilor. Mitingul, protestul sau marşul dirijat şi aranjat de opoziţie, nu mă impresionează pentru simplul motiv că nu cred în protestele aranjate. Nu-mi poate nimeni să-mi ceară să ies într-o anumită zi, la o anumită oră să mă plimb cu pancarta în mână pentru că revolta mea s-ar putea să nu fie maximă atunci. Vreau să protestez când mă simt eu în stare, când simt eu că nu mai pot, că vreau să dau jos pe toată lumea care a urcat prea repede şi fără să merite. De ce să mă încolonez sub steagul cuiva când ştiu de ce mă târăşte ăla la marş şi de ce mă îndeamnă să strig din toţi boşogii, ca să mă filmeze ziariştii şi să se minuneze analiştii de gradul de suportabilitate al regimului. Nu e puterea asta perfectă, dar nici cu opoziţia nu-mi este ruşine! Şi aşa am mari probleme cu cine o să votez atunci când o să vrea ei. Cu ăştia de acum, despre care se spune că au făcut şi au dres, că ne-au luat mălaiul şi ne-au dat vătraiul sau cu ăia care cer să fie ei cei care ne iau mălaiul şi în mod sigur şi vătraiul. De ce cred eu asta-! Pentru că i-am mai văzut ce au făcut şi încă n-am uitat că industria românească s-a dus pe apa Sâmbetei pe vremea guvernării lor. Au vândut şi ce n-am avut, teritorii româneşti care au fost câştigate la instanţele internaţionale după ce fuseseră mătrăşite. Aşa că vorba cetăţeanului turmentat: “Eu cu cine votez”.    Nici să nu votez nu-mi convine că mă autoexclud din sistemul democratic care-mi dă acest drept. De ce să nu profit dacă ceva este pe gratis! De ce să se ducă doar vecinul şi să stabilească el pe cine să înjur eu când o să mă satur-! Mă frământă lucrurile astea pentru că i-am auzit pe liderii opoziţiei că vor să-mi ia votul mai devreme decât plănuisem eu. Să mi-l ia, dar de votat o să votez nu cu cine-mi va promite marea cu sarea, nu cu cine-mi va promite că-mi măreşte salariu, ci cu ăia care-mi vor spune verde în faţă că distracţia s-a terminat, că nu mai sunt bani decât dacă ne purtăm frumos cu organismele financiare internaţionale, cu cei care-mi vor spune unde sunt banii României, cine sunt corupţii României, cine sunt hoţii României că lichelele le ştiu şi eu, nu trebuie să mi le mai spună nimeni. Zilele trecute l-am văzut pe Ion Ţiriac la una din televiziuni şi mi-am adus aminte că omul ăsta a făcut pentru el o căciulă de bani fără să fie membru niciunui partid, fără să fie parlamentarul nimănui, fără să fi dus geanta nici unui politician sau politruc şi m-am gândit că i-ar fi stat bine pe scaunul pe care-l ocupă acum premierul Boc. Ei, dar nu e după mine că şi dacă mă duc la vot tot nu pot să aleg premierul sau Guvernul! Pe ăştia îi aleg ăia cărora li se mai zice şi politruci!