De regulă greaţa te apucă când ai serioase probleme cu fierea şi ficatul. După mese copioase la care participanţii tratează mâncatul bucatelor ca pe un sport naţional ai câteva zile când te cuprinde greaţa. Deşi au trecut Sărbătorile Pascale în timpul cărora am cam făcut şi eu ca tot românul, am mâncat de parcă ar fi fost ultima masă, mărturisesc că n-am avut nici o problemă cu greaţa până n-am citit scrisoarea de adio a lui Răzvan Corneţeanu, fostul director general al holdingului de presă al Patriciului. După ce s-a certat cu patronul şi a fost dat afară sau şi-a dat demisia, nu mai contează aici motivele lui Corneţeanu, dă pe goarnă mitocăniile, mârlăniile, necuviinţele şi ilegalităţile comise de Patriciu pe vremea când el era un slujbaş exemplu al acestuia. A strecurat printre rânduri chiar şi faptul că „infamul” a trucat caseta din campanie în care apărea Băsescu lovind un copil, casetă care a suscitat comentarii şi luări de poziţie care m-au uluit şi despre care s-a vorbit cu spume la gură! Îmi este silă de această dezvăluire făcută acum când Patriciu nu-i mai este patron. Dezvăluirea lui Corneţeanu ar fi avut valoare, măcar morală, dacă ar fi fost făcută atunci când el, deşi ştia despre ea n-a suflat un cuvinţel lăsând românul să toace până la epuizare subiectul pe toate feţele şi în toate felurile. Dacă atunci ar fi ieşit în public şi l-ar fi acuzat ca acum pe Patriciu, că a falsificat caseta cu bătaia puştiului mi-aş fi ridicat pălăria. Dezvăluirea făcută acum nu poate decât să-mi producă mie silă iar pe el să-l umple de c...t. Mai mult, păstrând tăcerea s-a făcut complice pentru un pumn de arginţi care atunci când nu i s-au mai dat au făcut din Corneţeanu un justiţiar?! Dacă electoratul n-ar fi fost mai deştept decât el acum l-am fi avut pe Geoană preşedinte iar pe Cătălin Voicu ministru de interne, scenariu care era cât pe ce să fie realitate prin tăcerea Corneţenilor de tot felul. Nu-mi este simpatic Patriciu dar de Corneţeni îmi este greaţă…