Consiliul Local Craiova discută în şedinţa de astăzi un proiect de hotărâre prin care îşi va da acceptul ca uzina de termoficare a localităţii să fuzioneze cu Complexul Energetic Oltenia. Un studiu în acest sens a fost realizat deja la comanda fostului director general Constantin Bălăşoiu. Surse politice susţin că administraţia Ciurel va fi obligată să aprobe această fuziune, existând o înţelegere în acest sens între premierul Victor Ponta şi primarul Craiovei, Lia Olguţa Vasilescu. CE Oltenia va lua astfel asupra sa o povară care aduce anual pierderi de milioane de euro şi care, potrivit studiului realizat de ISPE, are nevoie de investiţii de 400 de milioane de euro în următorii ani.

Craiova este alimentată în cea mai mare parte cu energie termică în sistem centralizat, aburul provenind de la termocentrala Craiova II din cadrul CE  Oltenia. Putem spune că termoficarea din Craiova a fost şi până acum o povară pentru complexul energetic, dacă avem în vedere că Regia Autonomă de Termoficare Craiova are la acest moment datorii către CEO de 184.739.775 lei RON.

Consilierii din Craiova vor aproba astăzi transformarea regiei în societate comercială şi îşi vor da acceptul pentru ca aceasta că fuzioneze cu Complexul Energetic Oltenia. O mană cerească pentru primăria Olguţei Vasilescu, o povară imposibil de dus pentru compania energetică.

ISPE: Reţeaua de distribuţie este depăşită

RATF Craiova are reţele de distribuţie de circa 490 de kilometri, toate cu termenul de utilizare depăşit, dar şi 105 puncte termice. La acestea se adaugă Uzina Craiova, care are 16 centrale termice de cvartal şi 36 centrale termice la nivel de bloc (scara de bloc), care produc energie termică pe bază de gaze naturale.

ISPE, institutul care a făcut studiul ce va sta la baza fuziunii, arată starea deplorabilă a sistemului de termoficare din Craiova. „Starea tehnică actuală a sistemului de transport a căldurii din municipiul Craiova, sub aspectul siguranţei în funcţionare, conduce la concluzia existenţei unor deficienţe care au ca efect înregistrarea unor pierderi nejustificate de căldură şi agent termic. Sistemul de transport funcţionează din anul 1982. Cauzele deficienţelor pot fi puse atât pe seama vechimii de cca. 30 ani a conductelor şi instalaţiilor, dar în egală măsură şi a modului în care au fost executate si exploatate aceste instalaţii”, se arată în studiul comandat în septembrie de Bălăşoiu.

„Sistemul centralizat de distribuţie a energiei termice a fost pus în funcţiune în mod eşalonat începând cu anul 1960, cele mai recente reţele fiind puse în funcţiune în anul 1985, deci au o vechime între 27 si 52 ani, durata lor normată de exploatare fiind de 20 ani în condiţiile în care s-au executat la timp lucrările de mentenanţă curentă necesare”, mai arătă ISPE, care completează că „Pierderile anuale de căldură reprezintă cca. 12,32% din cantitatea livrată din centrală”.

Necesar de investiţii de aproape 400 de milioane de euro

Pierderile regiei de termoficare pe acest an au depăşit deja două milioane de euro şi vor creşte până la sfârşitul anului. Datoriile cresc şi ele de la un an la altul, fiind tot mai greu de încasat bani de la populaţia Craiovei.

Povara cea mai mare la care se va înhăma complexul energetic prin preluarea termoficării din Craiova este alta. Sistemul de termoficare are nevoie de investiţii de aproape 400 de milioane de euro, pentru a îndeplini normele de mediu fără de care se va închide în 2016, dar şi pentru a moderniza reţeaua. Potrivit studiului ISPE, este nevoie de investiţii la nivelul Uzinei Craiova de 283.064.000 euro, investiţii la nivelul sistemului de transport de 9.240.000 euro şi investiţii la nivelul sistemului de distribuţie şi a punctelor termice de 97.712.330 de euro. În total, un necesar de investiţii de 390.017.070 de euro, care vor permite sistemului de termoficare din Craiova să înregistreze profit începând cu anul 2020. Până atunci, va fi pe pierdere, avertizează ISPE.

ISPE recomandă CE Oltenia dacă preia termoficarea sau Primăriei Craiova, dacă o păstrează, să apeleze la surse proprii sau la credite bancare pentru realizarea investiţiilor menţionate. ISPE a prezentat în studiul realizat la comanda lui Bălăşoiu, pentru care CE Oltenia a plătit 250.000 de lei, avantajele şi dezavantajele pe care le prezintă fuziunea CE Oltenia cu societatea care asigură termoficarea în Craiova.

AVANTAJELE FUZIUNII

- Preluarea datoriilor şi a creanţelor pe care le are RATF (societatea comerciala rezultata din reorganizarea regiei autonome) şi încasarea directă de către societatea absorbantă (CE Oltenia) ca efect al fuziunii;

- Furnizarea şi distribuirea agentului termic direct de către societatea producătoare;

- Creşterea veniturilor CE Oltenia, ca urmare a desfăşurării unor activităţi suplimentare;

- Gestionarea costurilor în vederea reducerii acestora;

- Atragerea de fonduri europene pentru dezvoltare;

- Reparaţiile capitale şi investiţiile aferente bunurilor ce aparţin domeniului public rămân în sarcina şi aprobarea Consiliului Local;

- Creşterea capacităţii utile de furnizare a energiei termice, cu îmbunătăţirea randamentelor grupurilor energetice nr. 1 si 2 deţinute de Uzina Craiova;

- Creşterea gradului de încasare prin aplicarea unor metode optime privind facturarea si încasarea energiei termice;

- Controlul CE Oltenia asupra sumelor încasate;

- Reorganizarea si restructurarea activităţii în folosul comunităţii şi al operatorilor economici din municipiul Craiova.

SURSA: Studiu ISPE

DEZAVANTAJELE FUZIUNII

- Preluarea pierderilor din acţiunile litigioase (ANAF, TVA), precum si a pierderilor din reţelele de distribuţie;

- Preluarea pierderilor de aproximativ 39 milioane lei ce rezulta ca diferenţă între obligaţii de plată si creanţe. Acest dezavantaj poate fi eliminat prin negocierea în cadrul contractului de fuziune a acoperirii pierderii din bugetul local;

- Preluarea pierderilor nerecunoscute în tarif (17,61% recunoscute din 22,57% pierderi reale);

- Preluarea inclusiv a obligaţiilor actuale ale RATF faţă de terţi (alte datorii decât cea fata de CE Oltenia).

- Preluarea tuturor pierderilor din reţelele de termoficare, inclusiv din centralele termice pe gaz;

- Riscul formulării opoziţiilor la proiectul de fuziune;

- Asumarea unui program de investiţii pentru modernizări, reabilitări, dezvoltări de capacităţi de consum prin transformarea CT-urilor în PT-uri, întretinere, reparaţii curente etc;

- Reţelele de termoficare fiind bunuri de interes public local, pentru prestarea serviciului de transport si distribuţie se impune concesionarea acestora, respectiv plata unei redevenţe în acest sens. Redevenţa ar putea fi utilizata, însa pentru acoperirea parţiala a investiţiilor aflate în sarcina municipalităţii pentru bunurile publice concesionate.

SURSA: Studiu ISPE