O gorjeancă plecată în America, amică a poetului Laurian Stănchescu, a vrut să facă un bine şi a acoperit cu folie bârnele ce au mai rămas din adevărata casă a sculptorului Constantin Brâncuşi de la Hobiţa. Mai mult, folia nu a ajuns pentru toate lemnele, astfel că unele sunt tot în ploaie. Atunci şi localnicii au fost mulţumiţi gândindu-se că astfel vor proteja ce le-a mai rămas de la Brâncuşi, dar acum şi-au dat seama că lemnele vor putrezi mult mai repede. Moştenitorul terenului pe care e casa lui Brâncuşi, Emil Brâncuşi, e dispus să dea terenul pentru că şi aşa e blestemat, spune el. Dar are o condiţie.

La jumătatea lunii octombrie, Laurian Stănchesu a ajuns la Hobiţa împreună cu Magdalena Oprişescu, o gorjeancă plecată de 20 de ani în Statele Unite ale Americii. Aceasta a strâns bani pentru a acoperi cu folie bârnele care au mai rămas din casa lui Constantin Brâncuşi. Pentru că banii nu au fost suficienţi, o parte din lemne au rămas tot sub cerul liber.

„Cât au cumpărat, atât am pus“

Deşi localnicii din Hobiţa au ajutat atunci la învelirea bârnelor în folie de plastic pentru a fi protejate de vremea rea din timpul iernii, acum aceştia şi-au dat seama că au făcut o mare greşeală. Învelite în plastic, lemnele vor putrezi mult mai repede. Acum, Emil Brâncuşi stă şi se uită. „A venit o doamnă care a zis că face voluntariat din SUA, a luat folia, iar noi am ajutat să o pună peste bârne. Nu a fost suficientă, dar cât au cumpărat atât am pus. Au zis că vor să protejeze ce a mai rămas din casa lui Brâncuşi. Am crezut că se mai protejează lemnele astea, dar cu folia pe ele mai rău putrezesc. Trebuiau mai de mult să fie protejată casa. Era acoperită, dar au fost nişte probleme şi acoperişul a fost dat jos. Folia face mai mult rău. A mai venit Stănchescu care filmează şi pleacă. Nu poate să facă nimic“, susţine Emil Brâncuşi.

Terenul pe care e casa lui Bâncuşi, blestemat

Emil Brâncuşi susţine că este moştenitorul terenului pe care se află casa lui Constantin Brâncuşi. Bărbatul nu se va folosi niciodată de acest teren pentru că umblă vorba din sat că ar fi blestemat, şi din acest motiv este dispus să renunţe la el dacă s-ar găsi cineva să restaureze ruinele care au mai rămas din casă. „Eu sunt moştenitor pe terenul unde se află acum casa lui Constantin Brâncuşi. Acum trebuie să fac taxa de succesiune. Am înţeles că ar fi interesat de această casă Marius Tucă, care vrea să o restaureze şi să facă aici muzeu. Dacă face cineva un muzeu sau să refacă, aşa cum au spus, Casa Memorială a lui Brâncuşi eu sunt de acord. Nu mă interesează terenul că şi aşa eu aici nu intru pe acest teren. Aşa cum spun femeile bătrâne din sat, locul ăsta este blestemat, pentru că toţi cei care au trecut pe aici au murit fără lumânare. Eu renunţ la teren numai să facă ceva. S-ar mai putea face ceva că mai sunt câteva bârne bune în faţă, dar în spate e distrus totul“, mai spune Emil Brâncuşi.

Cum ar trebui protejată casa

În 2001, în urma unei solicitări făcute de Prefectura Gorj la Ministerul Culturii, o comisie formată dintr-un consilier al ministrului, un arhitect şi mai mulţi oameni şi cultură şi reprezentanţi ai administraţiei publice locale, s-a deplasat la casa lui Constantin Brâncuşi. A fost întocmit un plan de măsuri care a fost stabilit prin dispoziţia Ministerului Culturii în luna iulie 2011 şi face referire chiar la lucrările care ar trebui făcute pentru protejarea casei lui Constantin Brâncuşi. Este vorba despre o conservare a casei, pe locul unde se află acum, „prin montarea unei învelitori de protecţie din carton asfaltat pe o şarpantă uşoară din lemn de răşinoase şi asigurarea securităţii acesteia şi a elementelor dezasamblate“, potrivit acelei decizii. Evident - s-a întâmplat nimic.