Iată Tigrul lui Dumnezeu!

N-am citit Biblia, dar am văzut filmele. Ştiu că, într-un anumit context, dacă nu cumva în mai multe, Dumnezeu a îndemnat diverşi supuşi de-ai Domniei Sale să sacrifice miei, iezi sau alte animale domestice ca să le fie iertate te-miri-ce păcate. Nu aruncaţi cu pietre încă, dar Dumnezeu mi se pare exagerat de indulgent la faza asta. Asta ca să nu zic direct că-i un papălapte, şi încă unul destul de nedrept.

Ce-ar fi fost dacă în Biblie se spunea cam aşa: ”Apoi a grăit Domnul cu Moise şi Aaron şi le-a zis: să ia fiecare cap de familie un leu sau un tigru, să-l ţină până în ziua a paisprezecea a lunii şi atunci toată adunarea obştii fiilor lui Israel să-l înjunghie către seară.” V-am mărturisit deja că nu am citit Biblia şi nici cu istoria nu-s bun prieten, deci nu ştiu cu exactitate ce arme puteau să-şi cumpere oamenii în acea vreme. Mă îndoiesc, totuşi, că în shop-urile de profil existau Remington-uri, Berete şi AKM-uri. Ia să-l fi văzut eu pe d'alde Moise cum pleca să împlinească voia Domnului cu praştia şi bâta. Abia atunci Biblia ar deveni interesantă şi pentru tinerii pasionaţi de fapte de vitejie şi filme cu Van Damme. Imaginaţi-vă: ”Şi au plecat israeliţii în număr de şase sute de mii de bărbaţi, fără a socoti pe femei şi pe copii. Ei au dus luptă dreaptă turme mari de tigri, lei, lupi, urşi, jaguari şi tot felul de animale de pradă extrem de periculoase. Şi, de atunci, cel care se naşte întâi din turmele de carnivore va fi închinat Domnului... Asta dacă nu cumva mama puiului are ceva de spus în legătură cu asta şi-i ia glanda israelitului!”.

În fine, vă provoc la un exerciţiu de sinceritate: dragi oameni, aveţi chef de fripturi fragede sau de sacrificii făcute în numele Domnului? Că, dacă e doar varianta b, am următoarele propuneri: să sacrificăm urşi de Crăciun (observaţi că favorizez omul aici, căci urşii hibernează iarna şi-s mai uşor de prins), şerpi cu clopoţei de Sfântul Gheorghe, să pescuim rechini cu mâna noastră când e dezlegare la peşte şi să tăiem pantere în curte de Ignat. Apoi, după o luptă dreaptă, să fim liberi să mâncăm, dacă aşa avem noi chef, şorici de grizzly şi ceafă de Mare Alb.

Vizualizări: 171

Trimite pe WhatsApp

Alte articole din Editorial:

Citește și: