O familie din Băleşti trăieşte în condiţii greu de imaginat. Două camere insalubre, aproape reci în zile de iarnă adăpostesc şase persoane. Simona Ionaşcu duce greul familiei. Aceasta trăieşte alături de cei doi copii, bunica, mama şi fratele cu doar câteva sute de lei pe lună.

Nesiguranţa zilei de mâine combinată cu problemele pe care le creează fratele ei fac din viaţa Simonei şi a copiilor ei un adevărat calvar.

În aceeaşi cameră cu fratele bolnav psihic

Casa familiei Ionaşcu este una dintre cele mai dărăpănate din Băleşti. „Este unul dintre cele mai deosebite cazuri de la noi“, spun cu tristeţe vecinii. Fratele Simonei are grave probleme psihice. Aceasta împreună cu cei doi copii trăiesc mereu cu teama acestuia. Simona povesteşte că tatăl copiilor a fost omorât de fratele ei iar acum o ameninţă şi pe ea. „În urmă cu câţiva ani l-a omorât pe tatăl lor, acum mă ameninţă şi pe mine şi pe mama. Nu mai pot să trăiesc aşa. Ce exemplu este el pentru copii mei-“, povesteşte femeia plângând.   

Vrea o cămăruţă a ei

Simona îşi doreşte o viaţă mai bună pentru copiii ei. Ştie că fratele ei este un exemplu negativ pentru cei doi copii şi mai mult decât atât se teme pentru viaţa lor. Simona Ionaşcu are 28 de ani şi are doi copii. Îşi doreşte un loc al ei, o cămăruţă unde să stea liniştită cu cei doi copii. „Vreau o cameră a mea unde să stau liniştită cu copii mei. Cu toţii avem nevoie de linişte. Uneori nici nu dorm noaptea pentru că vine şi dă drumul la casetofon, la două noaptea. Nu mai pot“, spune femeia cu lacrimi în ochi. „Vreau să crească frumos şi în prezenţa lui niciunul nu o să fie bun“, adaugă femeia. Copii au vârste de şase respectiv şaptea ani, le-a venit timpul să meargă la şcoală însă nu sunt prea mulţi bani şi nu se ştie dacă vor merge. „O să muncesc cu ziua şi o să-mi fac o cămăruţă a mea“, a spus femeia.

Trăiesc cu trei milioane pe lună

Toţi şase abia o duc de pe o zi pe alta. Trăiesc din banii proveniţi din alocaţiile copiilor, ajutorul social şi pensia bunicii. În total puţin peste trei milioane. Simona spune că abia are ce să le pună pe masă copiilor. Femeia are 29 de ani. Nu are o slujbă ci munceşte cu ziua prin sat. „Este foarte greu. Eu trăiesc din alocaţia copiilor, pensia bunicii, muncesc cu ziua. Singura care mă ajută este bunica mea. În cursul verii mă duc la muncă în sat“, a spus Simona. Aceasta a lucrat la o societate din Târgu Jiu dar a trebuit să renunţe pentru că nu avea bani de transport.

Simona Ionaşcu spune că cel mai greu este să le explice copiilor că nu are bani să le cumpere ce vor ei. „Este foarte greu pentru că îmi cer multe. Văd la alţi copii. Foarte greu! Renunţ la jucării şi le iau mâncare. Şi-ar dori foarte multe dar le-am spus că nu se poate“ spune Simona.

Şi autorităţile locale cunosc povestea familiei Ionaşcu însă consideră că îi ajută prin acordarea ajutorului social. Simona aşteaptă să vină vara să meargă să muncească pământurile vecinilor pentru a face rost de bani pentru construcţia unei camere.