Caravana Pandurul a aflat de curând povestea tristă a două fetiţe din comuna Runcu, iar cum darurile aduse de cititorii ziarului nostru au fost din belşug, Moşul le-a trecut ieri pragul. Pentru Bianca şi Denisa Scurtulescu din comuna Runcu viaţa s-a schimbat radical în urmă cu aproximativ şase ani, când mama le-a decedat într-un accident de circulaţie. Deşi are 74 de ani, bunica fetiţelor se luptă din răsputeri să le îndeplinească visele nepoatelor premiante.

Bianca şi Denisa Scurtulescu din Bîlta, comuna Runcu, încă mai păstrează vii în minte amintirile în care mama lor le ducea în Interex şi umplea coşurile cu de toate. Fetiţele nu au dus lipsă de nimic până în urmă cu 6 ani, când un accident de circulaţie a curmat viaţa mamei lor. Deşi aceasta divorţase de soţul său încă dinainte cu cinci ani de a muri, tatăl micuţelor a venit să-şi revedendice dreptul de paternitate doar pentru a intra în posesia pensiei de urmaş primite de pe urma mamei. Deşi aflată la o vârstă înaintată, bunica maternă s-a luptat pentru a putea păstra fetiţele. Împreună cu cealaltă fiică a ei, mătuşa fetiţelor, bunica încearcă să le facă pe fetiţe să nu se simtă mai prejos decât ceilalţi copii de vârsta lor. „Până să moară fata mea nu duceam lipsă de nimic. Avea o firmă împreună cu altcineva, iar fetiţele erau îmbrăcate ca nişte prinţese. La sfârşitul anului 1997, pe când se întorcea cu marfă de la Suceava, a avut loc un accident de circulaţie, în care fata mea şi-a pierdut viaţa. Era divorţată de cinci ani pentru că soţul ei nu era bun de muncă. Nici în piaţă nu stătea să vândă marfa, nici în gospodărie nu făcea nimic, însă seara o lua la bătaie pe fiica mea. Până să-mi moară fata nu a trecut pe la copilele lui, însă apoi a venit să le ia la el. Nu avea serviciu, nu avea bani, dar se bucura că fetele primesc pensie de urmaş de pe urma mamei lor. Am umblat mult timp prin tribunale pentru a le putea să păstrăm fetele aici, unde au crescut de când s-au născut”, a declarat Maria Truşcă, bunica în vârstă de 74 de ani.

Face sacrificii pentru nepoatele ei

Maria Truşcă a strâns banii toată vara pentru ca nepoata sa cea mare să aibă o dantură perfectă. „Am o pensie de 400 de lei. Din pensia mea şi din pensia fetelor de urmaş am strâns bani pentru a-i pune dinţii fetiţei celei mari. Am avut probleme cu dantura încă de la şapte ani. Acum are 15 ani. Am cheltuit 25 de milioane pentru a-i pune 9 dinţi. Am reuşit să strângem banii aceştia pentru că vara a fost mai uşor, am mâncat ce mai aveam prin grădină, fructe şi legume mai mult. Când le-a murit mama fetele erau mici. Bianca trecea în clasa a II-a, iar Denisa mergea în clasa I. Ele şi acum mai spun: „Ce bine era când mama mergea cu noi în magazinul ăla mare şi ne lua de toate!”. Ne descurcăm greu, dar mulţumesc lui Dumnezeu că fetele sunt sănătoase. Ele sunt lumina ochilor mei”, spune Maria Truşcă.

Alături de bunică, de îngrijirea fetelor se mai ocupă şi mătuşa, sora mamei lor. Aceasta spune că nimeni nu i-a interzis tatălui fetelor să vină să le vadă. „Fetele nici nu vor să audă de tatăl lor. Când părinţii lor au divorţat, Bianca avea 3 ani, iar Mihaela avea doi ani. Nici nu-l mai ţin bine minte. A venit la fete când Bianca a făcut buletinul, dar nu le-a adus nimic spunându-le că nu are bani. Noi i-am spus că poate veni să vadă fetele, să le ia câteva zile pe la el, dar el ne-a zis să le punem la autobuz pentru că nu are bani să vină după ele. Nu putem face asta pentru că fetele sunt încă mici şi se poate întâmpla orice. Sunt totuşi copii, nu sunt nişte bagaje să le trimiţi pe autobuz”, a declarat Mariana, mătuşa fetelor.

Fetele, mulţumite cu ce le oferă bunica

Deşi nu au multe lucruri din ce au alţi copii de vârsta lor, fetele sunt mulţumite cu ce le oferă bunica. Surpriza făcută de către Caravana Pandurul le-a emoţionat până la lacrimi. Cu ajutorul cititorilor noştri le-am putut dărui fetiţelor hăinuţe, dulciuri şi jucării. Deşi este abia clasa a VII-a, Denisa şi-a făcut planuri mari pentru viitor. „Vreau să devin profesoară de limba română. Ştiu că voi reuşi pentru că niciodată nu am avut note sub 8. Vreau ca mami să fie mândră de mine de acolo de sus. Cred că ea veghează asupra noastră pentru ca să ne fie bine. Nu cred că aş putea vreodată să stau departe de bunica şi mătuşa mea, care pentru noi este „mami”. De fiecare dată când bunica plânge, plângem şi noi”, spune prin lacrimi Denisa.