Un judecător din cadrul Judecătoriei Târgu Cărbunești s-a ales cu o plângere penală către Inspecția Judiciară din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii după ce soluția dată într-un dosar l-a nemulțumit pe un gorjean care aștepta un cu totul alt verdict. Numărul gorjenilor supărați pe deciziile magistraților este la fel de mare ca și numărul dosarelor, mai ales că întotdeauna partea care pierde într-un proces nu are motive de bucurie, însă în cazul reclamat de Vasile Gogonea lucrurile sunt cel puțin interesante pentru a fi prezentate public.

Acesta afirmă în plângerea sa că necazurile pe care le are cu Justiția au fost generate de un proces pentru o bucată de teren pentru care s-a judecat cu alte rude ale sale. Gogonea spune că avea titlu de proprietate de 4 ani de zile și stătea liniștit în această privință, până când un neam de-al său s-a decis să își ceară drepturile în instanță folosind o adeverință falsificată și dovedită în acest sens de Parchetul de pe lângă Judecătoria Târgu Cărbunești. Judecătorul Nicoleta Mihaela Popescu i-a anulat lui Gogonea titlul de proprietate și, în mod evident, după ce acesta a obținut anularea adeverinței false prezentate la dosar de ruda sa, a cerut în instanță anularea sentinței care îl defavoriza.

“Cine credeți că s-a “înfipt” în rejudecarea Cererii de revizuire din Dosarul nr. 123/317/2013* la termenul din 18.06.2013? Poate o să ghiciți, dar nici n-o să vă vină să credeți, că până la urmă, tot d-na judecător Popescu Nicoleta Mihaela, iar dumneaei a apărut acum în mod surprinzător ca fiind judecătorul Cererii de revizuire din Dosarul nr. 123/317/2013* a propriei sale Sentințe nr. 2821/ 07.10.2011 din Dosarul nr. 2491/317/2009(sic!!), invocându-se cu substrat expresia: “cauza a fost repartizată aleatoriu completului nr.2 funciar”!!(sic??)! Deci, d-na judecător Popescu Nicoleta Mihaela trebuia să revizuiască, în acest context, chiar acea sentință atât de controversată și de suspectă pe care a pronunțat-o ea însăși cu aproape doi ani în urmă!!! Oare, e posibil așa ceva? Probabil a conștientizat la nivelul bunului simț câte ceva din aspectele necurate ale situației de a judeca revizuirea propriei sentințe, pentru că a mimat, mai bine zis a simulat o pretinsă cerere de abținere, dar nu a fost decât un gest cu substrat motivațional care privește un gen de culpabilitate subînțeleasă! “, precizează Gogonea în plângerea înaintată la CSM.

Abuzuri de neimaginat în instanţele de judecată

Gogonea nu a avut însă câștig de cauză nici în acest context ce-i părea favorabil, în documentul înaintat către Inspecția Judiciară precizând că magistratul de caz a invocat o cererea de validare din partea mamei acestuia, lucru care nu este însă real. Bărbatul a avut câștig de cauză de abia la Tribunalul Gorj, după ce a irosit timp, nervi și bani pentru a dovedi lucruri care erau evidente și pentru necunoscători ai dreptului. Acest lucru îl reproșează și celor de la CSM,cărora le-a mai trimis în trecut o sesizare pe aceiași temă, dar nesemnată, motiv pentru care hârtiile sale nu au fost luate în calcul. Acum Vasile Gogonea s-a și iscălit pe documentele înaintate la Inspecția Judiciară și așteaptă să vadă dacă CSM îi face dreptate sau nu.

“Oare, nu vă îngrijorează faptul că unele persoane învestite să împartă dreptatea și să facă dreptate în instanțele de judecată, ajung uneori să comită abuzuri de neimaginat? Dumneavoastră știți că asemenea sentințe «măsluite» înseamnă cheltuieli apăsătoare și traume psihice pentru persoanele care caută dreptatea și descoperă grotescul nedreptății și al injustiției? Atunci când ajungeți și decideți cu atâta lejeritate “clasarea sesizărilor formulate”, în temeiul disp. art.47 alin.(1) lit. b) din Legea 317/2004, “având în vedere lipsa semnăturii petiționarului”, chiar dacă vă cramponați într-un aspect de formalism rigid și “cu acoperire” în lege, pe care noi, amărăștenii îl numim simplu “chichițe avocățești”, oare nu vă gândiți că omul așteaptă cu sufletul la gură, acolo, într-un colț de țară, un răspuns și chiar un sprijin din partea dumneavoastră? În petițiile trimise am trecut datele pentru a fi identificat ca persoană, adresa, nr. de telefon, dar dvs. chiar credeți că putea trimite altcineva petiția în numele meu?“, le scrie Gogonea celor de la CSM, cu convingerea că de această dată nu vor mai fi motive pentru ca cele reclamate de le să nu fie verificate.