„Moldovenii nu sunt europeni de mâna a doua, nu sunt jumătăţi de buletin”, a spus Dorin Chirtoacă, primarul general al Chişinăului, cu ocazia vizitei la înalt nivel pe care o efectuează şeful statului român, Traian Băsescu. Primarul Chirtoacă a cerut public statului român să facă lobby pentru integrarea Moldovei în Uniunea Europeană subliniind apăsat dorinţa celor de peste Prut de a dezvolta relaţiile economice dintre cele două state. Una dintre cerinţele oficialilor de la Chişinău a fost aceea de a construi o conductă de gaz care să aprovizioneze Moldova din România. În acest fel se va înlătura situaţia actuală a dependenţei totale faţă de Est. Primarul general s-a mai referit şi la obţinerea cetăţeniei române pentru cei care şi-o doresc sugerând schimbarea actualei legi româneşti  greoaie care face imposibilă satisfacerea tuturor celor care-şi doresc să fie şi moldoveni şi români. Componenţa delegaţiei române ne face să credem că de această dată se va depăşi stadiul discuţiilor declarative şi se vor face paşi importanţi în domeniul colaborării economice care în ultimii ani a rămas la stadiu minimal. Schimburile economice redau, aproape perfect, stadiul la care se află relaţiile româno-moldovene. Adică, nici foarte apropiate, nici foarte distante. Dacă analizăm lucrurile din perspectiva schimburilor comerciale, lucrurile par a se mişca într-o direcţie bună. De exemplu, volumul schimburilor comerciale a crescut de la 160 milioane USD în 1997 la 690 milioane USD în 2008. Potrivit unei analize SAR, România a devenit în 2008 cea mai importantă piaţă de desfacere a Republicii Moldova.

Dacă privim lucrurile din perspectiva investiţiilor, rezultatele sunt mult mai modeste. Astfel, potrivit unor studii independente din Republica Moldova, România ocupă locul 8 după volumul investiţiilor realizate în această ţară. În cifre absolute, această poziţie înseamnă doar 45 de milioane de euro, investiţi în intervalul 2001-2008. Vizita lui Traian Băsescu la Chişinău survine într-un context regional destul de complicat. El este marcat de alegerile prezidenţiale din Ucraina, dar şi de activizarea, odată cu accederea noii puteri la Chişinău, a retoricii „independente” a Tiraspolului. La toate acestea se adaugă blocajul politic din Republica Moldova.  Sensibilităţile care se învârt în jurul Moldovei în centrul cărora se află şi marea Rusie  fac ca  abordarea, pe care doar o sugerează în acest moment preşedintele Traian Băsescu prin componenţa delegaţiei care-l însoţeşte, să fie  una corectă. România şi Republica Moldova au nevoie de proiecte comune pentru a deveni şi mai apropiate decât sunt în momentul de faţă. Dacă preşedintele României va reuşi şi la Chişinău să propună câteva proiecte de colaborare economică, care să însemne investiţii şi locuri de muncă, vizita va putea fi catalogată cu adevărat istorică. O îndulcire a dependenţei energetice a Moldovei faţă de est ar putea fi posibilă dacă  proiectul dintre România şi Georgia prin care la Marea Neagră va fi construit un terminal pentru gaz lichefiat  va prinde rădăcini. Vicepremierul georgian a declarat zilele trecute că România a semnat un acord privind  livrarea de gaz lichefiat în Europa prin Marea Neagră. Pentru realizarea acestui proiect este necesară construcţia, în Georgia, a unei uzine de lichefiere a gazelor cu o capacitate de 5-10 mild mc. Gazul va fi transportat cu vaporul, pe mare, până în portul Constanţa unde Romgaz lucrează deja la amenajarea  terminalului de recepţie a carburantului. Acest traseu, dacă va fi finalizat, va putea fi folosit pe viitor şi de alţi furnizori din bazinul Mării Caspice care exportă gazele cu precădere prin Rusia. Aşa că nu ne rămâne decât să urmărim în timp dacă această vizită a fost doar o plimbăreală sau a fost punctul de la care lucrurile nu se mai pot reântoarce.