Cu orice preţ, cu orice chip şi în oricare mod social-democraţii vor să dărâme guvernul! Nu că ar fi un guvern genial, dar aşa cum este a reuşit să evite modelul grecesc chiar dacă acest lucru ne doare pe toţi la buzunare. Uitându-mă la declaraţiile din ultimul timp nu pot să cred că personajele de ieri sau de azi ale PSD cred în ceea ce ne picură în fiecare zi la urechile făcute pâlnie la televiziunile celui care s-a jurat că preşedintele ţării, Băsescu, va deveni istorie în cel mult trei luni. Pentru că alături de PNL şi minusculul PC n-au nici o şansă să răstoarne actualul guvern au apelat la tradiţionalii lor aliaţi, sindicatele, puse la dispoziţia lor de tartorul şef, Vîntu. Promit că dau înapoi cei 25% tăiaţi din salariile bugetarilor, promit reîntregirea pensiilor nesimţite şi tăiate, impozit progresiv etc. De unde frate bani că dacă ar fi fost, cine dintre PDL-işti ar fi fost nebun să nu-i folosească cu riscul de a ajunge în pragul 0 al preferinţelor electoratului- Cărui partid nu i-ar fi plăcut să nu mărească salariile profesorilor cu 50%, să dubleze pensiile, să mai adauge câteva sute de milioane la pensiile nesimţite, să dea sporuri peste sporuri că în felul acesta n-ar fi observat nimeni că se mai ciordea cu acte în regulă din banii publici-! Ce câştigăm noi dacă se schimbă actualul guvern- Probabil un alt guvern de aceeaşi culoare împănat cu ceva specialişti ale căror culori nu sunt arborate pe piept.

O a doua variantă ar fi aceea în care opoziţia l-ar convinge pe preşedintele pe care l-au scuipat, l-au înjurat, l-au terfelit cum nicăieri în lume n-am auzit şi n-am văzut să numească un premier dorit de ea care la rândul său să formeze un guvern de tranziţie. Rolul acestuia ar fi să organizeze alegeri anticipate în primăvară pentru aceia dintre noi care scapă de iarna asta.  În primăvară, când dă colţul ierbii crede PSD că are mari şanse să revină pe cai mari la puterea pe care au avut-o timp de 14 ani în ultimii 20.

Şi într-un caz şi în altul de noi tot rău va fi. În primul caz toate angajamentele şi proiectele care au început să mişte vor fi stopate până când noii miniştri vor găsi toate uşile la Palatul Victoria. Iar în al doilea caz, mă întreb cine va suporta cheltuielile cu tevatura alegerilor anticipate- Tot noi! Problema cu răsturnarea guvernului nu pare a fi aşa cum ne-o serveşte PSD-ul ci mult mai complicată decât pare. Bătaia lungă este la preşedintele Băsescu pe care Vîntu îl vrea istorie. Cum s-ar putea face- Simplu! Dacă pică guvernul şi preşedintele nu vrea să numească guvernul propus de Ponta şi Antonescu aceştia îi pot cere suspendarea şi în acest fel Vântu ar avea satisfacţia că s-a ţinut de cuvânt, iar ceilalţi trepăduşi că şi-au îndeplinit misiunea. Ce mai contează ţara asta în această ecuaţie-!