Recentele declaraţii ale lui Ludovic Orban, o voce ce s-a auzit permanent pe scena politică românească de mulţi ani, ar trebui să-l îngrijoreze pe Crin Antonescu, care pare fericit de alianţa cu Voiculescu şi Ponta. Prea ocupat să-şi împartă teritoriile cu social-democraţii cu care s-a amestecat până la contopire, Antonescu neglijează aripa liberală din partidul său în favoarea unor avantaje iluzorii promise de noii săi prieteni. Indirect, Orban îl acuză pe Antonescu că a făcut o alianţă din care liberalii, pe lângă faptul că nu câştigă nimic, pierd foarte mult. El pleacă de la premiza că electoratul liberal era împărţit în două şi anume împotriva lui Băsescu şi împotriva neocomuniştilor de la social-democraţi. Ţinând cont de acest lucru se cheamă că acum votanţii liberali s-au înjumătăţit adică au rămas doar cei care votează împotriva lui Băsescu, adică un 10% ceea ce este mult mai puţin chiar şi faţă de anul 2008 când erau 20%.Cei care votau întotdeauna împotriva neocomuniştilor nu au decât să voteze ceea ce a mai rămas din dreapta românească pe care şi-o revendică PDL-ul. Practic, după Orban, liberalii prin alunecarea spre stânga au lăsat liber culoarul dreptei ce va fi ocupat de democrat liberali. În aceste condiţii, Orban are dreptate când spune că alianţa parafată în biroul lui Năstase nu aduce nimic bun liberalilor, ba mai mult, le mai şi ia din ce au avut. Să înţelegem că Patriciu, şi el declarat dezamăgit de Antonescu, a pariat greşit- Să credem că Voiculescu, singurul care trage profituri maxime şi de neimaginat din aceste alianţe succesive este cel mai tare politician din opoziţie, din moment ce despărţindu-se de social-democraţi a ajuns după câteva săptămâni din nou partener cu ei, dar într-o altă barcă- Orban îl acuză pe Antonescu şi pe Ponta că sunt oamenii lui Băsescu pentru că, argumentează el, au făcut exact ce le-a zis Băsescu când tot cereau numirea unui prim-ministru din opoziţie. Atunci, într-adevăr Băsescu le-a zis că nu recunoaşte o alianţă verbală aşa cum era atunci cea dintre PNL pe de o parte şi PSD şi PC pe de altă parte şi i-a trimis la Tribunal să se înregistreze legal. Incredibil, dar după numai câteva luni cei trei şefi de partide aşa au făcut! Au crezut că în acest fel vor atrage parlamentari nemulţumiţi din partidele de la putere care vor face coadă la uşă pentru a fi primiţi. Voiculescu chiar avansa ideea că mai mulţi parlamentari din UNPR se roagă să-i primească în PC, un partid care dacă n-ar sta în cârca partidelor mai mari nici n-ar mai putea vedea uşile Parlamentului! Ca un făcut, după ce s-a bătut palma între cei trei corifei ai celei mai neproductive alianţe din câte s-au făcut până acum, primul dezertor nu este de la UNPR ci de la PSD, în persona fostului ministru de interne, Marian Săniuţă care şi-a anunţat noul său statut de independent. Se pare că începutul e promiţător şi mai mult ca sigur vor fi şi alţii care vor prefera statutul de independent. Prea miroase a ceva amestecătura asta din opoziţie!