Un ordin al ministrului agriculturii emis anul trecut pune în încurcătură primăriile din judeţul Gorj. Conform ordinului, administraţiile locale au obligaţia să concesioneze sau să închirieze păşunile pe care le au în administrare, până la 1 martie. Preţul maxim de licitaţie este plafonat la jumătate din valoarea masei verzi, suma maximă licitată reieşind destul de mică, între 200 lei şi 300 de lei la hectar. Astfel se face că autorităţile locale se tem să demareze procedurile de licitaţie pe considerentul că nu ar ştiu cum să departajeze câştigătorul licitaţiei şi, mai mult decât atât, cei care vor concesiona îşi vor tripla veniturile primind subvenţii de la APIA pe suprafeţele respective de 4-5 mai mari.

Conform ordinului 407/2013 şi OUG 34/2013 primăriile au obligaţia să concesioneze sau să închirieze păşunile aflate în domeniul public până la începutul lunii viitoare, prioritate având crescătorii de animale din zonă.  Ministrul Agriculturii a plafonat nivelul maxim al preţului cu care poate fi încheiat contractul dintre autoritatea locală şi persoana interesată la 50% din valoarea masei verzi pe hectar. Preţul masei verzi a fost stabilit printr-o hotărâre a Consiliului Judeţean Gorj, adoptată la începutul acestui an, la suma de 0,04 lei kg. Cantitatea de masă verde diferă de la o localitate la alta, fiind stabilită pe baza recoltelor anilor precedenţi, ca valoare medie la nivelul judeţului ajungând undeva la 10 tone de fâneţe la hectar. Asta înseamnă că cei care concesionează sau închiriază suprafeţele respective să plătească pentru un hectar sume de ordinul a câteva sute de lei, lucru ce i-ar determina pe mulţi crescători să participe la licitaţie. Cum suma este plafonată, se pune problema cum vor decide primăriile cui să-i atribuie contractul.

Primăria Tismana a solicitat clarificări în acest sens Consiliului Concurenţei. “Contractul cadru ne limitează la o limită maximă a redevenţei. Am făcut un calcul cu primarul, cam la 300 lei la hectar ne-ar ieşi nouă. În trecut am dat hectarul şi cu 800-1250 lei. La banii ăştia o să fie cel puţin doi şi o să fiu pus în postura să nu pot să aleg între unul şi altul. O să mă pomenesc cu patru ciobani care o să spună că dau toţi câte 300 de lei. Nu ştiu cui să-i dau, nu pot să împart. Am făcut o sesizare la Consiliul Concurenţei, am făcut şi la Ministerul Agriculturii, la Prefectură şi aştept. Sunt blocat la licitaţie”, a spus Nicolae Ghinoiu, secretarul oraşului Tismana.

Fermierii au de câştigat

Prin urmare, crescătorii de animale din zonă care vor câştiga licitaţia vor avea cel mai mult de câştigat, asta pentru că pentru suprafeţele concesionate primesc bani frumoşi de la APIA. Astfel, administraţia publică va fi cea dezavantajată. “Noi o să pierdem o grămadă de bani, iar fermierii, ciobanii, o să câştige exact ce pierdem noi. Ei ia de la APIA cam 380 de euro, cu toate măsurile de agromediu”, a comentat secretarul primăriei Tismana.

Administraţia apelează la artificii

Pentru a evita ordinul dat de ministrul agriculturii, administraţiile locale vor încerca să prelungească contractele care vor expira în curând, trecându-le prin consiliul local. “Noi avem nişte contracte în derulare cu fermierii de anul trecut care expiră în mai. La şedinţa din februarie, dacă sunt de acord consilierii, le prelungim, este clauza asta în contracte. O să fim obligaţi să respectăm pentru ceilalţi, care nu sunt în comunitatea locală, este vorba de vreo 3 care au 600 de hectare. Ordonanţa 34 spune că numai membrii comunităţii locale beneficiază de păşuni alpine”, a mai spus Nicolae Ghinoiu.