Râmescu a încercat mai multe strămutări cu fosta SNLO

Ancheta finalizată de procurori în dosarul omului de afaceri Mihai Râmescu, trimis în judecată pentru că împreună cu soția sa ar fi obținut ilegal o despăgubire de 680.000 de lei de la fosta Societate Națională a Lignitului Oltenia, scoate în evidență alte două încercări ale acestuia de a obține daune de la fosta unitate minieră. Afacerea a fost sprijinită până la un anumit punct de primarul Sorin Bucurescu, dar nu a mai fost dusă la bun sfârșit pentru că presa a relatat despre măgăriile ce se puneau la cale și, ca urmare, totul a picat.

Așa cum și Pandurul a relatat la vremea respectivă, primarul din Slivilești și consilierii locali au luat în dezbatere în martie 2010 un proiect de hotărâre prin care o suprafață de peste 9000 mp urma să fie trecută din extravilanul localității în intravilan, proprietar al pământului fiind socrul lui Râmescu. Omul de afaceri spunea că are intenția de a construi aici un mic sat de vacanță, un loc de agrement ce avea să ducă inclusiv la crearea unor noi locuri de muncă. Realitatea era însă cu totul alta pentru că, de fapt, terenul urma să își mărească artificial valoarea și, astfel, negocierile cu SNLO aveau să îi aducă lui Râmescu mai mulți bani, așa cum se întâmplase deja în cazul pentru care a fost trimis în judecată săptămâna aceasta.

„Acest pretext este cel puţin hilar, în condiţiile în care, la acea vreme, halda de steril avansase la câţiva metri de proprietatea în cauză, împrejurările date de lucrările miniere făceau ca simpla prezenţă în zonă să fie greu de suportat (praf, zgomot), cu atât mai puţin o activitate de agrement. Pentru a da o tentă de legalitate şi veridicitate acestui Proiect de hotărâre şi întrucât acest document era necesar, referentul de urbanism, Loghin Alexandra, a întocmit şi un Raport de specialitate în care s-a precizat că este de acord cu Proiectul de hotărâre, în condiţiile în care în acea zonă exista o interdicţie totală de construire. În conţinutul acestui Raport de specialitate, Loghin Alexandra a consemnat în fals că „în baza PUZ aprobat şi a documentaţiilor de autorizare a construcţiilor se vor putea solicita autorizaţii de construcţie în parte”, asta în condiţiile în care chiar Planul Urbanistic Zonal interzicea emiterea autorizaţiilor”, au consemnat procurorii în rechizitoriul înaintat instanței.

Un nou grajd, o nouă despăgubire

În februarie anul trecut, înainte de a face greva foamei pentru a se plânge că este persecutat de șeful Poliției Gorj, Mihai Râmescu achiziționa la marginea municipiului Motru o nouă bucată de teren despre care știa că va fi afectată în scurt timp de lucrările miniere de la Lupoaia. Avea un pătul de 12 mp pe terenul în cauză și un grajd de 34 mp, despre care spunea că îl dorește amenajat ca magazin sătesc. Nu conta că în zonă mai erau 5-6 case și în rest doar excavații miniere și nu conta nici faptul că grajdul era acoperit cu bandă de cauciuc.

Lucrurile s-au complicat însă în 2013 pentru existența lui Mihai Rămescu și acesta nu a mai apucat să își amenajeze magazinul rural. A apucat doar să bage o cerere la CE Oltenia prin care să își manifeste disponibilitatea pentru niște negocieri, în cazul în care unitatea minieră avea nevoie de terenul său. Și era evident că exista o asemenea nevoie, anchetatorii fiind convinși că și acest teren urma să facă obiectul unor despăgubiri pentru strămutatul cel mai de lux al Motrului. „Nu există îndoială că şi în acest caz, numiţii Râmescu Mihai şi Râmescu Maria au acţionat  în mod identic ca în cazul anexei gospodăreşti devenită ulterior „vilă de lux” şi a „complexului de agrement” situate în localitatea Știucani, cu intenţia vădită de a obţine foloase materiale necuvenite”, apreciază anchetatorii.

Interdicții la Caragea

Instanța de judecată a dispus, miercuri, înlocuirea arestului la domiciliu cu măsuri de control judiciar față de Bucurescu și Râmescu, dar și față de celelalte două inculpate din acest dosar. Cei în cauză nu au voie să ia legătura unii cu alții și nici cu martorii din dosar, nici măcar cu socrii omului de afaceri, care au fost proprietarii de drept ai terenului de la Știucani. Pe lista „interzișilor” este inclus și comisarul șef Viorel Salvador Caragea, șeful IPJ Gorj, cel la care cei doi își încercau norocul pentru a scăpa de acest dosar penal.

Vizualizări: 150

Trimite pe WhatsApp

Alte articole din Justiție:

Citește și: