Ilie Năstase a fost un tenisman uriaș. A schimbat regulile jocului, a dus măiestria sportului în sfera spectacolului total și, făcând tot ce a făcut, a devenit unul dintre brandurile cu care se confundă România. De aceea, când Ilie Năstase a făcut gestul penibil de a îngenunchea în fața lui Federer, Nadal și Djokovici când aceștia au urcat pe scenă, la gala foștilor lideri din clasamentul ATP, nu a îngenuncheat doar el. A îngenuncheat România. O țară întreagă s-a pus în genunchi, și încă de trei ori consecutiv, în fața unor persoane fizice, vorba lui Vanghelie. Federer, Nadal și Djokovici nu sunt pentru țările lor ce e Năstase pentru România. Ei vin din state mult mai darnice în personalități emblematice, în sport și nu numai. Era suficient de rău ca România să fi îngenuncheat în fața Elveției, a Spaniei sau a Serbiei. Dar nu a fost nici măcar atât. România a îngenuncheat în fața lui Federer, a lui Nadal și a lui Djokovici.

Și cel mai grav este că este un instinct reprezentativ pentru un popor care a înclinat capul, de-a lungul istoriei, în fața oricărui cotropitor mai tupeist. Uitați poveștile cu scutul Europei, cu actele de eroism ale voievozilor. Ilie Năstase, cel mai bun român la ceva, timp de mai mulți ani, v-a arătat ce înseamnă să fii român: respect pentru cei mai buni până la limita umilirii. Ba chiar dincolo de ea. În condițiile astea, pare cel puțin un gest ipocrit să te declari patriot și mare iubitor de drapel.

La prima îngenunchere, cea în fața lui Federer, elvețianul n-a știut cum să reacționeze când, după ce dăduse mâna cu vreo zece foști mari tenismeni demni, poate unii chiar cu un aer un pic arogant, pe al unșpelea îl vede prăbușindu-se în genunchi, așa, în costum, cum era îmbrăcat, în fața lui. Așa că îi strânge mâna în timp ce cu cealaltă mână, cea stângă, îl mângâie într-un gest incert pe ceafă. Poza cu momentul este îngrozitoare. De la acea palmă pusă pe ceafă unui bărbat în genunchi, nu mai lipsea decât ca marele Federer să facă ce fac bărbații de obicei când se află în acea postură: să-l tragă de ceafă înspre prohab. Ce-i, Ilie? În fond, îi porți mult respect, nu?