Condescu: Nu părăsesc mişcarea sindicală

Marin Condescu, preşedintele FNME, a spus că nu va mai candida la postul de preşedinte, dar asta nu înseamnă că părăseşte mişcarea sindicală. Condescu nu crede că administraţia şi-a propus să distrugă FNME, dar pe de altă parte a criticat abuzurile „unor conducători”. Ţelul FNME a fost înfiinţarea complexului energetic, acesta fiind motivul pentru care federaţia a adunat 95% din sindicatele care sunt acum în CE Oltenia. Următorul pas ar fi realizarea unui complex termo-hidro, după care Condescu nu exclude o regrupare a sindicatelor componente ale FNME.

Rep.: Cât de serios a fost anunţul dvs. că nu mai candidaţi la un nou mandat de preşedinte al FNME?

M.C.: Foarte serios. La următorul congres care va avea loc la termen, în 2015, sau la un eventual congres extraordinar, convocat la cererea sindicatelor, conform statutului, nu voi mai candida la funcţia de preşedinte, considerând că 23 de ani la sindicate reprezintă o perioadă destul de lungă, cu responsabilităţi majore, pe care împreună cu membrii şi liderii de sindicat le-am depăşit, reuşind să ajungem de la un salariu de 150 de dolari în 1990 la aproximativ o mie de dolari în 2012. De la o industrie subvenţionată cu 1 miliard de dolari la o activitate economică fără subvenţii şi cu perspectiva de a juca cel mai important rol pe piaţa de energie din România. Crearea CEO a fost lupta minerilor şi energeticienilor timp de 8 ani şi am luptat pentru această entitate considerând că poate deveni coloana vertebrală a reindustrializării Olteniei.

Mi-am purtat crucea atâţia ani, atunci când eşti în frunte reuşeşti dacă ai în spate oameni dedicaţi unui ţel. Obiectivul nostru a fost să demonstrăm că industria energetică pe cărbune este de viitor, atunci când nimeni nu ne mai dădea o şansă, cum a fost în 1998 sau în 2012.

Rep.: Printre colegii dvs. sunt două abordări. Una că dacă plecaţi acum, la greu, trădaţi mişcarea sindicală, a doua că ar trebui să vă depuneţi mandatul ca să provocaţi alegeri. Cum comentaţi?

M.C.: Eu nu părăsesc mişcarea sindicală. Spun că nu voi mai candida pentru un post de preşedinte. Spun încă o dată că toate riscurile asumate, de a fi paratrăsnet pentru tot ce s-a făcut bun sau rău în activitatea minieră şi energetică, nu poate să continue la nesfârşit. Sunt oameni care au fost şi sunt alături de mine şi care pot să continue această activitate fără să se simtă lipsa mea. Să încep cu liderul de la Mehedinţi – Ciorăscu, Motru – Bădiţa şi Roşca, Mătăsari – Marciuc, Rovinari – Golea, Mitrescu, Pârvulescu, Bordei, Răducu, Bălăceanu, Iovan de la Turceni, toţi sunt oameni capabili, care ştiu ce înseamnă munca sindicală şi-şi vor îndeplini pe mai departe obligaţiile şi responsabilităţile pe care le au. Toţi cei din biroul executiv actual al Federaţiei, Ruşeţ, Etăgan, Feurdean… pot să conducă la fel de bine sau mai bine. Depinde numai de congres care dintre ei va primi acest mandat.

Rep.: Sunt critici şi din zona administraţiei, cum că liderii nu sunt reprezentativi, pentru că sunt aleşi de delegaţi, nu de toţi salariaţii pe care îi reprezintă.

M.C.: Am văzut amestecul brutal al unor oameni din administraţie în activitatea sindicală, cu încălcarea legislaţiei în vigoare şi a reglementărilor Organizaţiei Internaţionale a Muncii, de a spune că un anumit mod de alegere nu este pe placul lor. Sindicatele se organizează după statutele proprii, iar de la un anumit nivel în sus, liderii sunt aleşi de reprezentanţii salariaţilor. Este, dacă vreţi, ca la partidele politice, şi acolo sunt delegaţii cei care aleg liderii, nu toţi membrii de partid. FNME a avut alegeri în conformitate cu legea sindicatelor, recunoscute prin hotărâre a instanţei, are reprezentativitate la nivel de ramură minerit şi energie, iar în CE Oltenia este titulară de CCM.

Imixtiunile şi abuzurile care s-au manifestat au fost aduse la cunoştinţa organismelor internaţionale, Comisiei Europene şi Organizaţiei Internaţionale a Muncii. Sperăm ca fără intervenţia acestor organisme să se înţeleagă o dată că singurele care decid ce este legal sau ilegal sunt instanţele de judecată.

Rep.: De ce credeţi că administraţia doreşte să distrugă federaţia pe care o reprezentaţi?

M.C.: Nu cred că administraţia luptă să distrugă sindicatul, că nu ar avea nicio logică. Un partener credibil şi reprezentativ, chiar dacă incomod, este de preferat înfiinţării a o mie de sindicate, care să nu reuşească să ajungă la un consens. Cred că efuziunile instinctive ale unor conducători, de a nu avea opoziţie, sunt un moft de moment, care va trece. FNME crede în parteneriat sindicate-administraţie, pe model german, nu pe lupta de clasă – modelul francez.

Sindicatele nu au fost niciodată un actor pasiv sau care numai să ceară, fără să cântărească dacă are de unde să primească. Un sindicat puternic poate să distrugă o activitate dacă nu are măsură. La nicio negociere nu am cerut drepturi salariale care să depăşească puterea economică a societăţii.

Se încearcă în ultima vreme o învrăjbire între personalul TESA şi personalul muncitor. Eu cred că membrii noştri de sindicat ştiu ce drepturi au câştigat în ultimii 23 de ani şi dacă va încerca cineva să le distrugă organizaţia, se vor asocia pentru a se putea apăra. Noi vom executa întotdeauna mandatul pe care îl vom primi de la membrii noştri, pentru că la sindicate nu este ca la o firmă, aici avem o piramidă cu vârful în jos, membrii de sindicat sunt şefii noştri, nu invers. Chiar dacă cineva o să distrugă această federaţie, salariaţii se vor reorganiza, sindicatul nu o să dispară.

Rep.: Aţi spus că obiectivul sindicatelor a fost înfiinţarea CE Oltenia. Sunt voci care spun că nu este o structură care să reziste în piaţă.

M.C.: Crearea Complexului Energetic Oltenia a fost o luptă de opt ani a minerilor şi energeticienilor, a sindicatelor, a conducerii judeţului şi a guvernelor. Forţele politice au înţeles că este singura soluţie pentru siguranţa energetică a României. Prima variantă pe care am gândit-o cuprindea în aceeaşi structură energie termo, hidro şi nucleară, dar nu am reuşit din cauza opoziţiei unor sindicate şi a numeroaselor procese care au blocat înfiinţarea Electra.

Prin crearea CEO au fost salvate 9.000 de locuri de muncă. Ştiu că celor care erau în CE Turceni sau CE Rovinari li se prezenta o situaţie foarte frumoasă. Cea  mai grea situaţie era pentru cei care lucrau în SNLO, 9.000 de salariaţi, neavând decât posibilitatea  vânzării către termocentrale care plătesc greu sau către complexurile existente.

Rep.: Firmele sindicatelor au fost închise, salariaţii CEO se tem că vor fi şi ei trimişi acasă fără plăţi compensatorii. Ce le transmiteţi?

M.C.: Din 1997 până în 2012, de fiecare dată am negociat cu guvernul măsuri de protecţie socială pentru disponibilizaţi. Nu a fost trecut nimeni pe vreun tabel fără voia lui şi toată lumea a plecat cu plăţi compensatorii. Nu ne vom abate de la aceste lucruri. Noi am avut acorduri şi protocoale cu guvernele şi pentru crearea de alternative sociale şi economice, dar din păcate acestea nu s-au realizat şi Gorjul a rămas în continuare un judeţ mono-industrial. Atunci când am observat că guvernul nu a creat alternative, ne-am asumat noi responsabilitatea de a găsi o soluţie pentru oamenii rămaşi de drumuri şi ajunşi în situaţii extreme. Aşa a luat fiinţă Olservmin, care de la înfiinţare şi până la oprirea activităţii a ajutat 12.000 de oameni, care au lucrat câte 12 luni, pentru a putea intra în şomaj. Angajările la Olservmin, în cea mai mare parte, au fost făcute la recomandarea primarilor din comunităţile miniere, în baza unor anchete sociale, a preşedinţilor de consilii judeţene sau a parlamentarilor la care oamenii disperaţi mergeau în audienţă.

CEO poate şi trebuie să devină coloana vertebrală a reindustrializării Olteniei. Actualul guvern, prin preşedintele de atunci, premierul de acum, Victor Ponta, au venit la Târgu Jiu şi au lansat crearea CEO ca şi strategie a USL. Credem şi suntem convinşi că în urma unui program de restructurare, eficientizare şi acompaniament social, negociat de sindicate şi administraţie, susţinut de parlamentarii gorjeni şi de forţele politice şi aprobat de guvern, CEO va deveni cel mai important jucător pe piaţa de energie. Acordarea de contracte pe termen lung societăţilor care prestează servicii pentru minerit va duce la crearea de locuri de muncă, pentru tinerii care termină şcoli de meserii sau facultăţi de mine, energie.

Vizualizări: 122

Trimite pe WhatsApp

Alte articole din Editorial:

Citește și: