Ziarul Pandurul angajează redactori și reporteri. Căutăm oameni curioși să pună întrebări autorităților și personajelor interesante din societate, să scrie povești simple, dar de impact, oameni dornici să învețe o meserie în care fiecare zi e altfel. Cunoașterea Limbii Române este condiție esențială. 

Nu solicităm experiență anterioară în presă, ci doar dorința de a învăța și de a descoperi locul în care trăim. 

Dacă ești interesat să lucrezi alături de noi trimite un CV la redactia@pandurul.ro.

(închide)

Se schimbă lumea?!

Vizita istorică a preşedintelui Obama la Moscova a stârnit interesul planetei. După episodul „Georgia”, când fostul preşedinte american Bush a vrut să facă ordine în ograda rusească, părea că iar s-a instaurat războiul rece între cele două părţi care contează în lumea asta. Spun doar două părţi, pentru că ceilalţi puternici ai lumii, de regulă şi de-a lungul istoriei, s-au poziţionat ca sateliţi în jurul ori ai Americii, ori ai Rusiei. Tumultoasa Americă s-a încăpăţânat să creadă că poate fi jandarmul mondial, dar de fiecare dată în ultimii 10 ani s-a izbit de impenetrabilul Putin, care n-a iertat nimic şi a sancţionat orice mişcare mai ales că din poziţia pe care şi-a construit-o nu pune mare preţ pe democraţie atunci când e vorba de luarea unei decizii.

”Sincerul” Obama, cum l-a numit încă de la câştigarea alegrilor Putin, a făcut primul pasul către bătrâna şefă a Europei şi a aterizat acolo unde mulţi n-am fi crezut că va ateriza curând un preşedinte american, la Moscova. Pentru că protocolul o cerea, el s-a întâlnit cu omologul său Medvedev pentru a discuta eterna problemă a reducerii arsenalului nuclear. Presa americană îi cere însa lui Obama să obţină premiul cel mare: extinderea libertăţilor în Rusia, lucru aproape imposibil având în vedere că Putin nu e Gorbaciov. 

Un prim succes al vizitei se pare că este punerea de acord a celor două mari puteri în privinţa unei declaraţii asupra dezarmării nucleare şi reînnoirii Tratatului START, care va expira la 5 decembrie. Documentul urmează sa fie semnat de Obama şi de omologul său rus Dimitri Medvedev. Nu ştiu cât de mare succes este acest lucru dacă avem în vedere că fiecare parte avea nevoie şi de reînnoirea Tratatului şi de limitarea numărului focoaselor nucleare! ”Sperăm să întoarcem o serie de pagini dificile din istoria relaţiilor ruso-americane şi să deschidem un capitol nou”, a declarat Medvedev înaintea întâlnirii cu Obama. „Dacă lucrăm din greu în următoarele două zile, vom putea face progrese extraordinare”, i-a răspuns preşedintele american.

Pe lângă acordul nuclear, cei doi preşedinţi au hotărât să reînfiinţeze o comisie, creată iniţial în 1992, pentru găsirea prizonierilor de război şi a soldaţilor dispăruţi în lupte. Grupul rus de lucru pentru Războiul Rece anchetează în special soarta soldaţilor sovietici dispăruţi în timpul războiului din Afganistan (1979-1989). Partea americană anchetează dispariţia unor avioane între anii 1950 si 1965 şi verifică informaţiile potrivit cărora soldaţi americani ar fi fost trimişi în gulagurile din URSS. Pe acest plan sensibilităţile celor două părţi sunt mari, iar reînfiinţarea comisiei nu face decât să creeze forul prin gura căruia să se spună lucrurile deja ştiute şi de unii, şi de alţii.

Pe agenda întâlnirii figurează şi negocierea acordului pentru deschiderea rutelor ruse de aprovizionare a trupelor NATO din Afganistan, un acord pentru coordonarea mesajelor împotriva programelor nucleare din Coreea de Nord şi Iranul către care se îndreaptă de mai mult timp ochii generalilor americani. Discuţiile pe marginea proiectului de securitate paneuropean propus de preşedintele rus este alt punct sensibil al discuţiilor.  Îngrijorată de extinderea NATO, Rusia este de părere că  instituţii de pe vremea Războiului Rece, precum Alianţa, nu mai sunt justificate pentru dezamorsarea tensiunilor într-o lume multipolară.

Tratatul propus de Rusia prevede acordarea de statut egal tuturor ţărilor participante, să nu prevadă politici în detrimentul Rusiei şi să nege oricărei ţări sau alianţe dreptul de a menţine pacea şi stabilitatea  pe continent. Asta ar însemna desfiinţarea NATO, lucru greu de crezut că va fi acceptat de americani! Posibila (până la această vizită) aderare a Georgiei şi Ucrainei la NATO mai mult ca sigur că va deveni istorie, problemele din Iran fiind unele pentru care americanii ar putea să uite de cele două ţări.

Indiferent de rezultatele discuţiilor dintre cei doi lideri mari ai lumii după vizita de la Moscova se aşteaptă puţine schimbări, pentru că nici Rusia nici America nu sunt state pur şi simplu, ci state formate din oameni cu interese atât de diferite!

Vizualizări: 103

Trimite pe WhatsApp

Alte articole din Editorial:

Citește și: