Sunt de acord  ca membrii de sindicat să meargă în stradă şi să ceară de câte ori este nevoie salarii mai mari şi condiţii de muncă mai bune dar nu mă obligă nimeni să-mi placă liderii de sindicat care s-au perindat la megafoane în timpul recentului miting din Bucureşti. Ieri, „Hotnews” publica un material amplu despre cine sunt şi ce vor şefii principalelor federaţii de sindicat, organizatoarele manifestaţiei. Aproape toţi, înhăitaţi cu Liviu Luca, s-au pus în slujba lui Sorin Ovidiu Vântu acceptând,  pentru un pumn de dolari, să participe ca acţionari sau ca administratori la societatea comercială care patronează postul de televiziune Realitatea. Aceeaşi agenţie spunea că de ani de zile omul de afaceri atât de controversat  se străduieşte să pună mâna pe patrimoniu fostei Uniuni Generale a Sindicatelor din România care este evaluat la circa 2 miliarde de euro. Acesta este acum administrat de societatea SIND România ai cărei acţionari sunt tocmai federaţiile care au organizat mitingul şi ai căror şefi, în majoritatea lor, sunt simbriaşii lui Vântu. Ce credibilitate mai pot să aibă Dumitru Costin -BNS, Marian Petcu- CNSLR Frăţia, Iacob Baciu- CSCD, Liviu Luca-FSLI Petrom şi Ion Popescu- Meridian în condiţiile în care conduc destinele unei societăţi ca Realitatea Media şi care are o datorie la bugetul statului de milioane de euro? Cum să ceară ei bani de salarii pentru sindicalişti în condiţiile în care nu au fost în stare să plătească datoria firmei pe care o conduc? Gluma cu ne-am dus acolo pentru că doream să avem posibilitatea să ne exprimăm doleanţele nu mai ţine pentru că de 5 ani de când funcţionează aşa nu i-a văzut nimeni pe ecranele respectivei televiziuni. În aceste condiţii tind să cred că zvonul legat de acapararea patrimoniului fostei Uniuni sindicale este adevărat dacă am în vedere şi ultimele mişcări şi alianţe făcute de federaţiile sindicale către care sindicaliştii simpli dau în fiecare lună 1% din salariul lor amărât.

Anul trecut PSD a semnat un protocol cu CNSLR Frăţia condusă de Marius Petcu al cărui principal scop era acela de sprijin reciproc. Sindicatele din această federaţie se obligau să ajute partidul în campanii electorale iar partidul se obliga să asigure locuri eligibile pentru fruntaşii sindicaliştilor.  La congresul acestei federaţii, în semn de respect faţă de partener a participat Mircea Geoană şi fostul lider al federaţiei până în 1996, Miron Mitrea. Pentru că nici sindicatele nu se dezmint la acel congres soţia liderului  Petcu a fost instalată vicepreşedinte la Confederaţiei după ce ajunsese secretar general al Federaţiei Sanitas. Cum o fi să conduci sindicatele în familie?! PSD s-a ţinut de cuvânt şi o parte a şefilor de sindicat a câştigat alegerile.  Mai mult în urmă cu o lună Mircea Geoană şi Dan Voiculescu au iniţiat un proiect de lege prin care întreg patrimoniu urma să fie trecut nu în administrare ci în proprietatea  sindicatelor. Proiectul a fost deocamdată stopat dar nu se ştie până când. Revenind la patronul sindicatelor, Sorin Ovidiu Vântu şi la problema care-l arde, patrimoniu sindicatelor, trebuie spus că de-a lungul timpului şi-a pregătit lovitura de graţie asupra acestui patrimoniu cu multă migală  dacă avem în vedere încercările nereuşite de a fuziona aproape toate Federaţiile sindicale din România. Astfel în ianuarie 2007  când liderii de care vorbeam erau la conducerea firmei lui Vântu, CNSLR Frăţia, BNS şi CNS Meridian au format Alianţa Confederaţiilor Sindicale din România(ACSR).După un an şi în urma unei analize aceasta urma să decidă dacă cei care o formaseră ar fi trebuit să fuzioneze într-o singură formulă sindicală care ar fi reunit sub aceeaşi pălărie aproape 2 milioane de oameni. Ar fi fost cea mai mare structură sindicală dar planul n-a reuşit pentru că liderii s-au certat pe ciolane ca de obicei. Modelul fusese luat de pe piaţa internaţională a sindicatelor unde cu un an înainte,  Confederaţia Internaţională a Sindicatelor Libere la care este afiliată CNSLR Frăţia  fuzionase cu Confederaţia Mondială a Muncii alcătuind un imens sindicat care numără aproximativ 200 milioane de oameni. Nou creata structură mondială reprezintă primul pas spre  organizarea grevei mondiale. Încet, încet pe plan mondial se prefigurează apariţia unei puteri paralele a sindicatelor la care se poate apela ori de câte ori cel care se joacă cu manetele vrea să schimbe lumea. Cred că-i încurcă rău sindicatele de la noi care nu ar avea ceva împotriva noii structuri dar ţin prea mult la scaunele pe care le ocupă de prea mult timp .Dacă s-ar fi reuşit trecerea proiectului de lege prin care se împroprietăreau sindicatele şi dacă fuziunea ar fi fost finalizată atunci până la schimbarea stăpânului patrimoniului n-ar mai fi fost decât un pas pentru că aproape toţi capii sindicalişti sunt în ograda lui Vântu. De data asta n-a reuşit dar poate reuşeşte data viitoare. Jupânii din fruntea Confederaţiilor abia aşteaptă o propunere, ceva, s-o pună  de-o  afacere, că oameni sunt şi ei!