Povestea meşterilor populari, dar şi tradiţiilor din Negomir, Dragoteşti, Slivileşti, Bolboşi, Borăscu, Ioneşti, Turceni şi Mătăsari vor ajunge în baza de date a Centrului Judeţean de Cultură în urma Taberei de Cercetare Etnofolclorică „Constantin Brăiloiu“.

În perioada 1-10 iulie, Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale (CJCPCT) Gorj organizează Tabăra de Cercetare Etnofolclorică „Constantin Brăiloiu“. Ajunsă la cea de-a VI-a ediţie, tabăra are ca scop cercetarea, protejarea şi valorificarea patrimoniului imaterial al judeţului Gorj, prin completarea băncii de date cu informaţii referitoare la zona folclorică din comunele Negomir, Drăgoteşti, Slivileşti, Bolboşi, Borăscu, Ioneşti, Turceni, Mătăsari. Obiectivele taberei sunt cele de cercetare şi evaluare a stadiului actual al tradiţiilor şi creaţiei populare specifice zonelor folclorice ale judeţului Gorj.

Au găsit şi nu prea

Stelian Florescu, consultant artistic muzică, a declarat că până acum au fost în Negomir, Dragoteşti şi Bolboşi. Acesta a mai spus că zona cercetată în acest an este mult mai săracă decât celelalte dat fiind că este afectată de lucrările miniere. „Căutăm meşteri populari, continuatori, biserici monument istoric, lăutari, rapsozi“, spune Florescu. Au şi găsit, dar nu foarte mulţi. Din fericire, în baza de date a Centrului vor mai fi de acum un fierar din Dragoteşti, un dogar şi un lingurar.

Au identificat şi lăutari, dar cei tineri cântă de toate, chiar şi manele. Acesta nu a fost singurul lucru neplăcut descoperit în timpul căutărilor. Este vorba despre o biserică monument istoric din Dragoteşti, care a fost reabilitată, dar fără să se ţină seama de regulile Ministerului Culturii. Ce a ieşit e uşor de imaginat.

PROBLEME

Oamenii de cultură au găsit înţelegere la autorităţi, mai puţin la Slvileşti de unde nu au avut ce să culeagă, în afară de neplăceri. Primarul şi vicele au plecat de la primărie, iar directorul Căminului Cultural i-a urmat.

ECHIPĂ

Din echipa de cercetare fac parte: Pompiliu Ciolacu - etnolog, Teodor Dădălău - referent foto-film, Stelian Florescu - consultant artistic muzică, Vasile Ciora – coregraf, Ion Popescu Brădiceni, Viorel Surdoiu, Iohana Drăghici, Marinel Piră, graficianul de la Academia din Chişinău Eric Perjovski, iar cameraman Traian Dădălău.