Locuitorii comunei Schela au rămas de câteva zile fără apă pentru că râul de unde este alimentată reţeaua din localitate este poluat cu resturi de material lemnos. Resturile provin de la o firmă din Bumbeşti-Jiu, care se ocupă cu exploatarea materialului lemnos în zona Hărăbor. Angajaţii firmei trec cu utilajele cu lemne prin albia râului Hărăbor de unde este alimentată cu apă comuna Schela. Până la urmă, potrivit Gărzii de Mediu, responsabilă ar putea fi Obştea pentru că ea este cea care a încheiat contract cu firma.

Primarul Aristide Şerbănescu a decis oprirea staţiei de alimentare cu apă pentru că de câteva zile apa răului Hărăbor, din care este alimentată comuna Schela, este tulbure şi poate distruge instalaţia filtrare şi clorinare „De câteva zile am hotărât să opresc staţia de alimentare cu apă pentru că apa răului Hărăbor este tulbure. Mi-au spus locuitorii că angajaţii firmei care exploatează material lemnos din Obştea Schela trag lemnele de pe versanţi cu utilajele, iar apoi le trec prin râu. Ce nu le trebuie, crengi, rădăcini, le lasă pe albia răului la fel şi rumeguşul care rămâne. Toate asta le ia apa şi ajung aici în staţia de alimentare cu apă. Eu am văzut şi în bazinele de păstrăv că apa e tulbure şi nu se mai văd şi aşa vine şi aici în staţie. Am hotărât să opresc apa pentru că îmi strică filtrele. În două ore, dacă vine apă din asta sunt distruse. Trebuie să le comand în Franţa să le schimb şi costă o căruţă de bani şi eu nu am”, a declarat Aristide Şerbănescu.

Trag lemnele cu TAFF-ul prin apă

În timp ce locuitorii dau vina pe angajaţii firmei, salariaţii arată spre săteni.

 „Noi lucrăm aici de câteva zile, cred că oamenii de aici care exploatează pădurea creează probleme nu noi. Resturi de la lemne mai sunt şi de la noi, dar nu atâtea câte aţi văzut dumneavoastră, şi într-adevăr într-un singur loc trecem lemne prin apă pentru că podul este rupt şi nu avem altă posibilitate să le ducem pe platou de unde vine maşina să le încarce. O să strângem când avem timp şi resturile care au rămas pe albia râului, că nu le lăsăm acolo. Dar vă daţi seama că nu avem nici noi când, pentru că ne plăteşte la metru cub tăiat, iar dacă stăm să facem curat şi nu tăiem nu luăm bani, de aia nu le strângem, dar în râu nu ajung”, a spus un angajat.

Petre Mihalcea patronul firmei din Bumbeşti Jiu, dă vina pentru situaţia creată pe condiţiile meteorologice nefavorabile. Interesant este că acesta a mai spus că au început lucrul de doar câteva zile, exact de când a venit primăvara.. „Angajaţii au început lucru de câteva zile. Este rău că noi avem de exploatat material lemnos de pe lângă albia răului şi mai cad lemne, dar până acum le-am strâns, dar în ultima perioadă nu am putut că a fost vreme urâtă, zăpadă şi din cauza acestor condiţii meteorologice nefavorabile nu am putut face curăţenie. Tragem lemnele cu TAFF-ul prin apă pentru că este un pod rupt şi am creat noi acolo un spaţiu ca să le putem încărca”, a spus acesta.

Sancţiuni de aproape un miliard

Preşedintele Obştei Schela nu-şi asumă răspunderea pentru ce se întâmplă în zona Hărăborul, pentru că în baza unui contract încheiat între Obşte şi firma din Bumbeşti-Jiu, cei care exploatează materialul lemnos sunt direct răspunzători „Eu am făcut contract cu firma care exploatează. Încă nu au terminat de exploatat şi nu am făcut predarea primirea. Oricum Obştea nu are nici o răspundere, pentru că toate obligaţiile, inclusiv cele de mediu îi revin patronului”, a declarat Alexe Beuran, preşedintele Obştei Schela.

Comisarii Gărzii de Mediu veniţi la faţa locului spun altceva.

„Am constatat că nu sunt respectate normele în vigoare cu privire la exploatarea materialului lemnos. Sunt foarte multe resturi de la lemne pe albia şi pe malul răului, iar acestea nu au ce căuta aici. Noi o să invităm la Garda de Mediu atât pe preşedintele Obştei dar şi pe reprezentantul firmei. Dacă Obştea nu a transmis prin contractul semnat cu firma şi obligaţiile de mediu va fi sancţionată cu amendă între 30.000 şi 60.000 de lei noi. Dacă firma are aceste obligaţii va fi sancţionată cu o amendă contravenţională cuprinsă între 650 şi 850 de milioane de lei vechi”, a spus Simona Cornea, comisar şef Garda de Mediu.